Noutăți locale, administrație, trafic și comunitate.
Primăria Municipiului Ploiești a lansat pe 26 ianuarie 2026 procedura de selecție pentru un post de membru în Consiliul de Administrație al Regiei Autonome de Servicii Publice Ploiești. Anunțul oficial, cu condițiile de participare, documentele necesare și termenele-limită, este disponibil pe site-ul instituției.
Salariile angajaților din administrația publică locală Ploiești rămân înghețate în 2026 la nivelul din decembrie 2025, în baza Legii nr. 141/2025 și a unei hotărâri a Consiliului Local. Nu sunt anunțate majorări, indexări sau excepții pentru personalul vizat.
Rezultatele Loto 6/49 din 25 ianuarie 2026, importante pentru jucătorii din Ploiești, au fost publicate pe 26 ianuarie, cu report de peste 17,9 milioane lei la 6/49 și peste 49 milioane lei la Joker. Nu există încă informații oficiale despre câștigători sau sumele pe categorii.
Consiliul Județean Prahova anunță demersuri pentru un proiect de reabilitare a clădirii „Casa Albă” din Ploiești, în colaborare cu Ministerul Dezvoltării. Deocamdată nu există calendar, buget sau detalii tehnice confirmate, autoritățile urmând să comunice ulterior etapele și sursele de finanțare.
La Ploiești și în restul județului Prahova a fost lansat, pe 26 ianuarie 2026, un sondaj online privind starea drumurilor locale, județene și naționale. Inițiat de Observatorul Prahovean, chestionarul urmărește gradul de satisfacție al șoferilor, pe fondul numeroaselor sesizări legate de gropile din carosabil.
Petrolul Ploiești a pierdut acasă, pe stadionul Ilie Oană din Ploiești, cu 0–1 în fața Farului Constanța, ajungând la patru înfrângeri consecutive în Superligă. După meci, antrenorul Eugen Neagoe a anunțat că nu își dă demisia, în ciuda protestelor unei părți a suporterilor.
Farul Constanța a învins Petrolul Ploiești cu 1–0 pe stadionul Ilie Oană din Ploiești, în etapa a 23-a a Superligii, golul fiind marcat în prima repriză. Meciul a adus trei puncte importante oaspeților, fără alte detalii despre marcator, statistici sau impactul în clasament.
Delia de la Desafio, originară din Vălenii de Munte și cunoscută publicului mai ales ca fosta soție a lui Lino Golden, este de nerecunoscut față de perioada liceului, când era o adolescentă șatenă, fără tatuaje și fără aerul de „divă” pe care îl afișează astăzi; schimbarea ei fizică este evidentă în fotografiile vechi de pe un cont de Facebook, unde apare alături de iubitul de atunci, dar cu aceeași dorință clară de a fi în centrul atenției și de a-și etala frumusețea în fața camerei. Relația cu Lino Golden a durat aproximativ un an, timp în care cei doi s-au căsătorit și au ajuns rapid la divorț, iar imediat după separare, Delia a încercat, fără succes, să lege o poveste de dragoste cu Auday, cunoscutul estetician al vedetelor. Chiar și după despărțire, tânăra nu a dispărut din lumina reflectoarelor, ba dimpotrivă: s-a reinventat ca blondă, cu un look mult mai îndrăzneț, plin de tatuaje, și a intrat în competiția TV „Desafio”, filmată începând cu noiembrie 2025, la doar câteva luni de la divorț, acolo unde au apărut și primele apropieri dintre ea și trapperul Ian. De-a lungul aparițiilor sale pe micile ecrane, Delia și-a construit o bază solidă de fani, fiind apreciată pentru trăsăturile feminine accentuate, silueta bine pusă în valoare și stilul său provocator, iar imaginile din perioada liceului, vechi de aproximativ 13 ani, scot în evidență transformarea spectaculoasă de la adolescenta discretă din Vălenii de Munte la blondina cu alură de vedetă pe care publicul o urmărește astăzi în show-uri de televiziune și pe rețelele sociale.
Luni, în jurul orei 12:30, la intersecția străzilor Spitalului și Nucilor din Ploiești a avut loc un accident rutier care s-a soldat doar cu pagube materiale, după primele informații furnizate de la fața locului; impactul s-ar fi produs pe fondul neacordării de prioritate în intersecție, ciocnirea având loc între un autoturism de tip taxi și o dubiță, ambele vehicule fiind puternic avariate în urma coliziunii, fără a fi menționate victime, ceea ce indică în principal consecințe materiale și blocaje temporare în trafic în zona respectivă.
Cod portocaliu de inundații în Ploiești și județul Prahova, pe râurile Prahova, Teleajen și Doftana, valabil între 26 ianuarie 2026, ora 18:00 și 27 ianuarie 2026, ora 14:00. Hidrologii avertizează asupra viiturilor rapide și creșterii debitelor din cauza ploilor abundente și topirii zăpezii.
Duminică dimineață, 25 ianuarie 2026, în Ploiești și pe mai multe drumuri din Prahova au fost anunțate ceață densă și risc de polei, cu vizibilitate sub 200 m. Traficul rutier este îngreunat, șoferii fiind sfătuiți să circule cu viteză redusă și prudență sporită.
Horoscop zilnic – 26 ianuarie 2026 Berbec General: Energia zilei încurajează inițiative moderate și decizii luate pe baza informațiilor disponibile. Este un moment favorabil pentru a clarifica responsabilități la locul de muncă și pentru a stabili priorități realiste. Evitați reacțiile impulsive când apar tensiuni; răbdarea vă va oferi perspective mai bune. Comunicarea clară cu colegii
Cele mai importante știri din Ploiesti de pe 25 ianuarie 2026: incidente, politică locală, economie și noutăți din comunitate — toate într-un singur rezumat concis.
Viceprimarul Ploieștiului, Alexandru Săraru (AUR), îl atacă frontal pe președintele Nicușor Dan, pe care îl descrie drept „exemplul perfect de schizofrenie politică”, după episodul vizitei acestuia la Focșani, unde șeful statului a fost întâmpinat cu huiduieli; Săraru îl acuză pe președinte de ipocrizie și dublu standard, susținând că politicienii „perverși” nu greșesc atunci când mint, ci o fac calculat: în fața camerelor vorbesc despre drepturi și democrație, iar în spatele ușilor închise ar susține măsuri coercitive și atitudini autoritare. În viziunea lui Săraru, Nicușor Dan ar fi trecut de la a prezenta huiduielile ca pe un drept fundamental, obținut cu sacrificii, la a le trata ca pe o problemă de ordine publică ce trebuie sancționată prin amenzi și dosare, ceea ce, afirmă el, ar demonstra că libertatea de exprimare este acceptată doar atâta timp cât servește discursului prezidențial. Viceprimarul din Ploiești merge mai departe și îl numește pe Nicușor Dan „președinte ilegitim”, acuzându-l că a golit de conținut valorile democratice pe care pretinde că le apără și că modifică principiile în funcție de cine este contestat, fapt ce, în opinia sa, anulează sensul real al democrației. În încheiere, Săraru afirmă că România nu are nevoie de „profesori de morală” gata să pedepsească cetățenii după colț și nici de lideri care își respectă poporul doar atunci când acesta nu își exprimă nemulțumirea, subliniind că astfel de derapaje nu sunt simple teorii, ci realități trăite, invocând ca exemplu și situații văzute la Ploiești.
La Ploiești, duminică, 25 ianuarie 2026, traficul rutier și pietonal va fi restricționat între orele 12:30–17:00 în zona stadionului Ilie Oană, pe străzile Stadionului, Alexandru Vlahuță și Mihai Bravu, pentru meciul de Liga 1 FC Petrolul Ploiești – FC Farul Constanța.
Articolul arată că „miracolul” deficitului bugetar de 7,7% anunțat de Guvernul Bolojan pentru 2025 nu este rezultatul real al austerității și reformelor, ci al unei inginerii contabile legate de banii europeni pierduți din PNRR: în execuția bugetară pe decembrie apar brusc 10 miliarde de lei ca venituri din granturi PNRR, deși România nu a încasat efectiv fonduri în acea lună, ba dimpotrivă, a pierdut circa 7 miliarde de euro din componenta de împrumuturi a planului. Explicația tehnică este că proiecte care erau finanțate prin împrumuturi PNRR – și apăreau doar la cheltuieli, ca datorie de rambursat – au fost mutate la granturi PNRR și fonduri de coeziune, ceea ce le-a făcut să fie înregistrate simultan la venituri și la cheltuieli, fără impact real asupra bugetului, dar cu efect cosmetic: deficitul s-a „subțiat” pe hârtie cu cel puțin 0,5% din PIB. Cronologia arată că, încă din iulie–septembrie 2025, ministrul investițiilor Dragoș Pîslaru anunța acordul cu Bruxelles-ul pentru transferul acestor sume de la împrumuturi la granturi, astfel încât guvernul avea motive solide să știe că deficitul calculat oficial se va reduce automat, însă, la prima rectificare din 1 octombrie, ținta a fost totuși urcată la 8,4% din PIB și menținută și la a doua rectificare de la finele lui noiembrie, într-un context de discurs alarmist despre „dezastrul economic” care a justificat concedieri, înghețări de salarii și pensii, creșteri de taxe și măsuri dure pentru categoriile vulnerabile. În paralel, executivul a promis investiții publice de 149 miliarde lei, dar a închis anul cu doar 137 miliarde lei cheltuite, semn că „economiile” au venit mai ales din tăierea investițiilor de capital, nu din eficiența austerității; dacă la deficitul oficial de 7,7% se adaugă efectul acestei corecții contabile de circa 0,5% din PIB, rezultatul real, de aproximativ 8,25% din PIB, este foarte apropiat de deficitul din 2024 (8,65%), iar sacrificiile impuse populației par să nu fi produs câștiguri bugetare vizibile. Autorul ridică și problema costului suplimentar cu dobânzile, întrucât menținerea unei ținte declarate de deficit de 8,4% a putut împinge în sus prima de risc plătită de România, deși, știind din timp de transferul fondurilor PNRR la granturi, guvernul ar fi putut anunța un obiectiv mai apropiat de nivelul final de 7,7%. În concluzie, imaginea de „erou de sacrificiu” pe care Bolojan și-a construit-o pe fondul unui discurs apocaliptic despre economie este contrazisă de cifrele execuției bugetare, care indică mai degrabă o „scamatorie contabilă” și un deficit real mult mai puțin spectaculos decât cel prezentat public.
Un accident rutier grav a avut loc în Ploiești, după ce un autoturism a derapat, a lovit un stâlp de electricitate, iar acesta a căzut peste mașină, avariind-o sever. Șoferul a supraviețuit și a fost scos din vehicul de echipajele de intervenție. Autoritățile urmează să stabilească împrejurările exacte.
Pe 24 ianuarie 2026, comuna Gorgota a marcat Ziua Unirii Principatelor Române printr-o ceremonie solemnă organizată la monumentul lui Alexandru Ioan Cuza, aflat în fața Școlii Gimnaziale ce poartă numele domnitorului, loc ales simbolic pentru a sublinia continuitatea istoriei în educația tinerei generații. La invitația primarului Ionuț Dumitru au participat consilierii locali, profesori, locuitori ai comunei, dar și reprezentanți ai fundațiilor și ONG-urilor din Prahova, toți reuniți pentru a onora cei 167 de ani de la Unirea Principatelor. Evenimentul a debutat cu un Te-Deum oficiat de un sobor de preoți, în memoria Întregitorului, urmat de discursul primarului, care a amintit legătura specială a lui Cuza cu Gorgota: vizita sa din 20 februarie 1859, la chemarea localnicilor, și decretul din 1864 prin care a transformat așezarea în comună. Invitat să ia cuvântul, Mircea Cosma, președintele Societății Cultural-Istorice „Mihai Viteazul” Ploiești, a evidențiat cât de important este ca localitățile să păstreze vie memoria istorică și să transmită valorile naționale copiilor și tinerilor. Ca recunoaștere pentru eforturile depuse în slujba comunității și pentru promovarea patrimoniului istoric și cultural local, au fost oferite Diplome de Excelență lui Mircea Cosma, lui Andrei Țurcanu și Beatricei Gâjman. Manifestarea s-a încheiat prin depunerea de buchete de flori la statuia lui Cuza, urmată de o Horă a Unirii la care s-au prins toți participanții, transformând momentul într-un puternic simbol al unității naționale și al spiritului românesc ce dăinuie peste generații.
Duminică dimineață, 25 ianuarie 2026, Ploiești și județul Prahova se află sub cod galben de ceață și risc de polei, cu vizibilitate sub 200 m pe unele drumuri. Nu sunt raportate accidente majore, însă șoferii sunt sfătuiți să circule cu prudență și viteză redusă.
Ploiești marchează Ziua Unirii Principatelor Române printr-o ceremonie oficială sâmbătă, 24 ianuarie 2026, de la ora 12:00, pe esplanada Primăriei din Piața Eroilor nr. 1A. Evenimentul, organizat de Primăria Municipiului Ploiești și Garnizoana Ploiești, reunește autorități locale, județene și parlamentari.
Ceață densă și risc de polei afectează traficul rutier din Ploiești și județul Prahova în dimineața de 25 ianuarie 2026, cu vizibilitate redusă și carosabil alunecos. Șoferii sunt sfătuiți să reducă viteza, să păstreze distanța și să circule cu prudență sporită pe drumurile din zonă.
Cele mai importante știri din Ploiesti de pe 24 ianuarie 2026: incidente, politică locală, economie și noutăți din comunitate — toate într-un singur rezumat concis.
În noua ediție a „Pastilei lui Cristoiu”, Ion Cristoiu pornește de la un episod personal – o căzătură pe gheață pe care o vede ca metaforă pentru realitatea românească „alunecoasă” – și ajunge rapid la subiectul central: discursul lui Volodimir Zelenski de la Forumul Economic de la Davos, pe care îl consideră o atacare „neobișnuit de violentă” a Europei. Publicistul atrage atenția că Zelenski nu este un lider global de talia lui Donald Trump, ci președintele unei țări aflate în criză, sprijinită masiv de UE și de SUA, și susținută inclusiv de România, în ciuda propriilor dificultăți financiare. Cristoiu remarcă faptul că, în loc să manifeste recunoștință pentru solidaritatea europeană și pentru ajutorul fără de care Ucraina, în opinia lui, ar fi dispărut din prim-planul istoriei, Zelenski a ales să certe Europa, reproșându-i că nu a făcut suficient și sugerând, prin criticile și „instrucțiunile” date UE, NATO și statelor europene, că acestea ar fi trebuit să meargă până la un conflict direct cu Rusia, echivalent cu declanșarea unui al Treilea Război Mondial. Cristoiu susține că visul unui lider aflat aproape de înfrângere este să se prăbușească împreună cu restul lumii și acuză Kievul de o „aroganță de imperiu”, alimentată și de oligarhii ucraineni, pe care îi descrie drept mai rapaci și mai trufași decât cei ruși, îmbogățiți inclusiv din banii veniți ca ajutor occidental. El subliniază că nici marile puteri din UE – Franța, Germania, Marea Britanie – nu își permit să vorbească Bruxelles-ului în termenii folosiți de Zelenski, care ar fi adoptat un ton de superioritate, de parcă ar fi un trimis „de dincolo de Pământ” venind să dea lecții Europei. În final, Cristoiu se arată surprins de reacția palidă a instituțiilor și a liderilor europeni, precum și de tăcerea presei și a clasei politice din România, deși, spune el, ajutorul acordat Ucrainei este plătit direct din taxele și impozitele cetățenilor europeni.
Președintele Consiliului Județean Prahova, Virgiliu Daniel Nanu, a discutat împreună cu Ștefan Bâlici, președintele Ordinului Arhitecților din România, și cu arhitectul-șef al județului, Andreea Aluchi, despre modul în care va fi reabilitată clădirea în care funcționează Consiliul Județean, un imobil definitoriu pentru arhitectura modernistă cu accente brutaliste din Ploiești. Autoritățile iau în calcul lansarea unui concurs de soluții, astfel încât proiectul de reabilitare să fie rezultatului unui demers profesionist, bine argumentat și adaptat statutului de reper arhitectural al clădirii. Nanu a insistat asupra faptului că nu vor fi acceptate intervenții tipizate, de tip „fațadizări la indigo”, care au dus, în cazul altor imobile din anii ’60–’70, la ștergerea particularităților arhitecturale și a valorii culturale. În schimb, se urmărește o intervenție care să păstreze identitatea și expresia originală a imobilului, dar să îi îmbunătățească semnificativ funcționalitatea, confortul interior și performanța energetică, prin soluții contemporane compatibile cu stilul existent. Consiliul Județean Prahova își declară disponibilitatea de a lucra îndeaproape cu arhitecți, specialiști și mediul universitar, astfel încât viitorul proiect să devină un model de bună practică pentru reabilitarea responsabilă a clădirilor publice cu valoare arhitecturală, în acord atât cu exigențele de patrimoniu, cât și cu cerințele actuale de eficiență și sustenabilitate.
