Guvernul condus de Ilie Bolojan este acuzat că a prezentat un deficit bugetar mai mic decât în realitate pentru anul 2025, folosind o metodă de înregistrare a unor sume din PNRR doar „pe hârtie”, fără ca banii să fi intrat efectiv în țară. În același timp, România ar fi pierdut aproximativ 7 miliarde de euro din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR).
Care este miza: deficitul bugetar „mai bun” decât se aștepta
Guvernul Bolojan a anunțat că România a încheiat anul 2025 cu un deficit bugetar de aproximativ 7,7% din PIB, sub ținta oficială de 8,4%. Mesajul transmis public a fost că statul a făcut economie și a dat un semnal pozitiv către piețele financiare și investitori.
Documentele de execuție bugetară pe decembrie 2025 arată însă apariția bruscă a unor venituri de circa 10 miliarde de lei la capitolul granturi PNRR, deși în luna respectivă România nu a încasat efectiv bani noi din acest program. În plus, la nivelul întregului an 2025, fondurile alocate prin PNRR s-au redus cu circa 7 miliarde de euro.
Pentru cititorii din Ploiești și Prahova, acest deficit nu este doar o cifră abstractă: el influențează capacitatea statului de a cofinanța proiecte locale – de infrastructură, sănătate, educație – și felul în care vor arăta bugetele primăriilor și ale Consiliului Județean în următorii ani.
Cum au ajuns banii pierduți să apară ca venituri
În mod normal, banii din PNRR se împart în două mari categorii:
- Împrumuturi – care apar ca cheltuieli și cresc datoria publică
- Granturi nerambursabile – care se înregistrează atât la venituri, cât și la cheltuieli, fără impact net pe deficit
O parte din cei aproximativ 7 miliarde de euro pierduți la componenta de împrumuturi PNRR ar fi trebuit, inițial, să finanțeze proiecte publice. În momentul în care aceste sume sunt trecute, în documentele bugetare, din zona de împrumuturi în zona de granturi sau fonduri de coeziune, ele apar simultan la venituri și la cheltuieli, ceea ce reduce, pe hârtie, deficitul.
Astfel, pierderea unor bani reali din PNRR este „compensată” printr-o înregistrare favorabilă în execuția bugetului, fără ca economia să fi simțit efectiv o îmbunătățire.
Cronologia deciziilor: de la „dezastru economic” la deficit de 7,7%
- 23 iunie 2025 – Ilie Bolojan preia mandatul de premier și vorbește despre o situație economică gravă, cu deficit ridicat și risc de dezechilibre majore. Soluțiile anunțate: concedieri în sectorul public, înghețări de venituri, creșteri de taxe și tăieri de cheltuieli.
- 31 iulie 2025 – Ministrul Investițiilor, Dragoș Pîslaru, anunță finalizarea negocierilor asupra PNRR: cel puțin 7 miliarde de euro urmau să fie mutate din zona de împrumuturi în zona de granturi și fonduri de coeziune. Din acel moment era clar, la nivel tehnic, că anumite sume vor apărea și la venituri, și la cheltuieli, cu efect de reducere a deficitului.
- 3 septembrie 2025 – Este anunțat acordul cu Consiliul European pentru transferul proiectelor de pe împrumuturi pe granturi și pe finanțări din fonduri de coeziune.
- 1 octombrie 2025 – La prima rectificare bugetară, ținta de deficit este majorată de la 7% la 8,4% din PIB, în ciuda faptului că, teoretic, se știa deja că trecerea unor sume către granturi va îmbunătăți artificial indicatorul final.
- Sfârșit de noiembrie 2025 – A doua rectificare menține ținta de deficit la 8,4% din PIB și păstrează un obiectiv ambițios pentru investiții publice, de 149 miliarde lei. Execuția finală arată însă investiții de doar aproximativ 137 de miliarde lei, adică cu circa 12 miliarde lei sub plan.
În ultimele zile ale anului, guvernul anunță „surpriza” unui deficit mai mic, de 7,7% din PIB, comparativ cu ținta de 8,4%.
Cât de reală este, de fapt, „economie” făcută
Dacă la deficitul oficial de 7,7% din PIB s-ar adăuga efectul de aproximativ 0,5 puncte procentuale generat de înregistrarea acelor 10 miliarde lei la venituri, deficitul s-ar apropia de 8,2–8,3% din PIB, foarte aproape de nivelul țintit și nu foarte departe de deficitul din 2024, estimat la circa 8,65% din PIB.
În plus, datele de execuție bugetară sugerează că „economia” nu a venit neapărat din tăieri de cheltuieli curente sau din încasări mai mari la buget, ci mai ales din reducerea investițiilor finanțate de la bugetul de stat. Cu alte cuvinte, sunt amânate sau subfinanțate proiecte de infrastructură care ar putea conta și pentru Prahova – drumuri, rețele de utilități, modernizări de școli și spitale.
Întrebări deschise: costul real al politicilor de austeritate
Din perspectiva contribuabililor din Ploiești și din restul țării, rămân câteva întrebări importante:
- Dacă guvernul știa din vară că trecerea unor sume din PNRR în zona de granturi va îmbunătăți automat deficitul, de ce a menținut oficial ținta de 8,4% și a justificat cu acest argument măsurile dure de austeritate?
- Cât au costat în plus dobânzile la împrumuturile statului în ultimele luni, având în vedere că piețele au luat în calcul o țintă de deficit mai mare? Cu o țintă declarată de 7,7%, riscul perceput de investitori și, implicit, costul finanțării ar fi putut fi mai mici.
- Ce se întâmplă cu investițiile amânate sau reduse și cum se vor vedea aceste decizii în calitatea serviciilor publice la nivel local?
Ce înseamnă pentru Ploiești și Prahova
Pentru administrațiile locale, inclusiv pentru Primăria Ploiești și Consiliul Județean Prahova, astfel de manevre la nivel central pot avea efecte directe:
- spațiu bugetar mai mic pentru cofinanțarea proiectelor europene;
- riscul ca unele investiții în infrastructură, sănătate sau educație să fie întârziate;
- incertitudine în planificarea pe termen mediu, mai ales când deficitul real este mai mare decât cel prezentat.
În timp ce la București se discută despre procente de PIB și artificii contabile, la nivel local vorbim de lucruri foarte concrete: dacă se modernizează sau nu un bulevard, dacă se extinde o rețea de apă și canalizare sau dacă se găsesc bani pentru proiecte noi din fonduri europene.
Concluzie
Cazul deficitului din 2025 arată cât de mult contează modul în care sunt prezentate datele financiare ale statului. Deși pe hârtie România pare să fi făcut un pas spre disciplină bugetară, în realitate „îmbunătățirea” indicatorilor este legată de modul de înregistrare a unor sume europene și de reducerea investițiilor interne, în condițiile în care țara a pierdut oricum aproximativ 7 miliarde de euro din PNRR.
Pentru ploieșteni și pentru prahoveni, miza nu este doar dezbaterea politică de la centru, ci efectul concret asupra proiectelor locale și asupra calității vieții, într-un context în care fiecare leu de investiție publică contează.