Știri locale • Prahova18 septembrie 2026
Știri naționale și internaționale

Ucraina riscă un război fără sfârșit și pierderi teritoriale dacă Europa nu crește sprijinul și garanțiile de securitate

Redacția07 noiembrie 2025
Ucraina riscă un război fără sfârșit și pierderi teritoriale dacă Europa nu crește sprijinul și garanțiile de securitate

Pe scurt

Anders Fogh Rasmussen, fost secretar general NATO și prim-ministru al Danemarcei, avertizează că Ucraina se confruntă cu riscul unui „război fără sfârșit” și cu o pierdere treptată a teritoriilor, dacă Europa nu-și intensifică sprijinul militar și politic. Într-un interviu acordat The Guardian, Rasmussen susține necesitatea construirii unui scut aerian pentru protecția împotriva rachetelor și dronelor rusești, propunând ca țările NATO din apropierea Ucrainei să găzduiască un sistem comun de apărare antirachetă. De asemenea, el insistă pe desfășurarea unei forțe europene de protecție în Ucraina înainte de orice acord de încetare a focului, semnalând că actuala „coaliție a voinței” s-a transformat într-o „coaliție a așteptării”, fapt care îi conferă lui Putin motivul să evite pacea și să continue lupta. Rasmussen subliniază că Ucraina are nevoie urgentă de rachete cu rază lungă de acțiune, cum sunt cele de croazieră Tomahawk, și că dacă Germania va face primul pas în furnizarea rachetelor Taurus, acest lucru va stimula implicarea SUA. Criticând reticența și lipsa de reacție a Europei față de amenințarea rusă, fostul lider NATO propune utilizarea activelor financiare rusești înghețate, estimate la 150 miliarde de euro, pentru achiziția de arme și reconstrucție, mizând inclusiv pe plata posibilelor reparații de război de către Rusia. Rasmussen promovează astfel garanții solide de securitate pentru Ucraina, esențiale nu doar pentru apărare, ci și pentru facilitarea acceptării unui acord de pace cu Rusia, care ar implica cedarea unor teritorii. Contextul geopolitic este complicat de ambiguitatea poziției SUA, în special a fostului președinte Donald Trump, care și-a retras susținerea pentru armele Tomahawk și a anulat un summit cu Putin, indicând o atitudine de a lăsa cele două țări să-și rezolve conflictul. În concluzie, mesajul central al lui Anders Fogh Rasmussen este un apel urgent către Europa și aliați să-și intensifice sprijinul material și diplomatic pentru Ucraina, pentru a evita un conflict prelungit și o destabilizare regională majoră, evidențiind că pacea durabilă este imperativ condiționată de garanții de securitate credibile și intervenții eficiente.

Ucraina riscă un război fără sfârșit și pierderi teritoriale dacă Europa nu crește sprijinul și garanțiile de securitate

Anders Rasmussen avertizează asupra unui război prelungit în Ucraina și cere sprijin european sporit

Fostul secretar general al NATO, Anders Fogh Rasmussen, trage un semnal de alarmă privind evoluția conflictului din Ucraina, avertizând că fără un sprijin mai decisiv din partea Europei, țara riscă o confruntare lungă și pierderi teritoriale lente. El solicită și garanții de securitate solide, inclusiv desfășurarea unei forțe europene pe teritoriul Ucrainei.

Război fără sfârșit și necesitatea unui scut aerian

Anders Fogh Rasmussen, care a fost secretar general NATO între 2009 și 2014, a declarat într-un interviu recent că, dacă Europa nu mărește semnificativ ajutorul militar pentru Ucraina, conflictul s-ar putea transforma într-un război interminabil, iar Kievul ar putea pierde gradual teritorii. Potrivit lui, este esențial să fie construit un sistem de apărare aeriană pentru a proteja Ucraina împotriva atacurilor cu rachete și drone provenite din Rusia. Țările NATO din vecinătatea Ucrainei ar putea găzdui acest sistem complex de apărare, sporind astfel capacitatea de protecție a forțelor ucrainene.

Forță europeană de protecție înaintea unui acord de pace

Rasmussen a subliniat că Europa trebuie să ia inițiativa în a trimite o forță europeană care să asigure protecția Ucrainei înainte de orice încetare a focului. El a criticat evoluția actuală, descriind „coaliția de voință” ca transformându-se într-o „coaliție a așteptării”. Din perspectiva fostului lider NATO, Rusia și în special Vladimir Putin nu au niciun motiv să accepte negocieri de pace atâta timp cât percep că au avantaj militar pe teren.

Garanții de securitate și sprijin pentru armament cu rază lungă

Un alt element central în discursul lui Rasmussen a fost nevoie ca Ucraina să primească rachete cu rază lungă de acțiune, care să permită lovituri mai profunde în teritoriul rusesc, aspect esențial pentru echilibrarea puterii militare. El a menționat posibilitatea reluării discuțiilor despre furnizarea rachetelor de croazieră Tomahawk din SUA, subliniind însă că un semnal decisiv ar putea veni dacă Germania ar accepta să furnizeze rachetele Taurus – un gest ce ar putea încuraja și Casa Albă să avanseze în acest sens.

Critici la adresa atitudinii USA și a Europei

Rasmussen a comentat și poziția fluctuanta a fostului președinte american Donald Trump în privința ajutorului pentru Ucraina, mai ales în contextul anunțului și anulării unui summit cu Putin. În opinia sa, Trump pare să prefere ca războiul să continue fără implicarea directă a SUA. În plus, fostul șef NATO a criticat atitudinea generală a Europei față de Rusia, apreciind că liderii europeni nu conștientizează pe deplin amenințarea reprezentată de Moscova.

Utilizarea activelor înghețate ale Rusiei pentru sprijinirea Ucrainei

Un alt punct important făcut de Rasmussen a fost propunerea ca activele rusești înghețate, estimate la circa 150 de miliarde de euro, să fie folosite pentru a finanța atât achiziția de armament, cât și reconstrucția Ucrainei. Totodată, el a sugerat ca aceste fonduri să provină, pe termen lung, din reparațiile de război ce ar trebui impuse Rusiei. Deși acest plan ar putea primi sprijin, există încă cereri de garanții, cum este cazul Belgiei, care dorește siguranța rambursării împrumutului acordat.


În contextul războiului care afectează direct stabilitatea Europei, avertismentele lui Anders Rasmussen vin să întărească nevoia unei abordări curajoase și bine coordonate din partea țărilor europene, printre care și România, alături de aliați, pentru a nu lăsa Ucraina să se confrunte singură cu un conflict ce pare tot mai greu de anticipat în ceea ce privește durata și consecințele sale.


Articol realizat pentru “Pâine și Circ”, surse: The Guardian, Biziday

Transparență AI: acest conținut poate fi redactat sau structurat cu ajutorul unor instrumente AI și este verificat editorial înainte de publicare. Imaginile generate sau modificate cu AI sunt folosite cu rol ilustrativ.

Stiri nationale si internationaleȘtiri

Articole similare

MAE confirmă originea rusă a dronei care a lovit un bloc în Galați și denunță o escaladare iresponsabilă a Rusiei în spațiul NATO

Ministerul Afacerilor Externe a confirmat faptul că drona care a lovit un bloc din Galați este de proveniență rusească, calificând incidentul drept o escaladare gravă și iresponsabilă din partea Rusiei; România anunță că va răspunde diplomatic acestei încălcări a dreptului internațional, într-un caz fără precedent într-o țară NATO.

Dronă s-a prăbușit și a declanșat un incendiu pe acoperișul unui bloc din Galați, două persoane rănite ușor și intervenție rapidă a pompierilor

O dronă rusească de tip Geran 2 s-a prăbușit vineri dimineață pe un bloc din Galați, explodând la impact și provocând un incendiu la ultimul etaj; două persoane cu escoriații s-au autoevacuat, iar pompierii au intervenit prompt pentru stingerea focului. Armata Română a urmărit drona cu două avioane F-16 și un elicopter Puma Socat, însă a pierdut-o înainte de prăbușire.

SUA și Iran vor extinde armistițiul cu 60 de zile, deși nu au încheiat acord de pace; petrolul Brent coboară la 93 dolari pe baril pe fondul speculațiilor privind redeschiderea Strâmtorii Hormuz în 30 de zile

Negociatorii din Statele Unite și Iran au convenit să prelungească armistițiul pentru încă 60 de zile și să înceapă negocieri oficiale privind programul nuclear iranian, inclusiv gestionarea stocurilor de uraniu, conform celor patru surse citate de Reuters. Această evoluție influențează prețul petrolului Brent, care a scăzut spre 93 dolari pe baril.