Știri locale • Prahova18 septembrie 2026
ePloiești
ePloiești
știri locale
Meniu
Azi în PloieștiȘtiri naționale și internaționaleEvenimente și CulturăBine de știut
Caută
Știri naționale și internaționale

SUA se retrage din nou din UNESCO, acuzând o agendă globalistă și valori părtinitoare, continuând politica de izolare internațională inițiată de Trump.

Redacția•23 iulie 2025
SUA se retrage din nou din UNESCO, acuzând o agendă globalistă și valori părtinitoare, continuând politica de izolare internațională inițiată de Trump.

Pe scurt

Statele Unite ale Americii vor părăsi din nou UNESCO la sfârșitul lunii decembrie 2026, continuând politica președintelui Donald Trump de a distanța țara de instituțiile internaționale, așa cum a procedat și în primul său mandat, când SUA s-a retras din Organizația Mondială a Sănătății, Consiliul ONU pentru Drepturile Omului, Acordul de la Paris și acordul nuclear cu Iran. Administrarea Trump acuză UNESCO de promovarea unei agende globaliste și ideologice contrare principiilor politicii 'America First', precum și susținerea unor valori 'woke' considerate nealiniate cu cele susținute de alegătorii americani în noiembrie 2024. Deși SUA a fost un membru fondator al UNESCO în 1945, acesta este al treilea lor act de retragere, după cel din 1984 și cel din 2017 din timpul primului mandat al lui Trump. În răspuns, directorul general al UNESCO a subliniat că decizia nu a fost surprinzătoare, dar este considerată regretabilă de către organizație, care a luat măsuri pentru a face față consecințelor. În prezent, SUA contribuie cu aproximativ 8% la bugetul UNESCO, o diminuare de 20% față de perioada pre-retragere. În ciuda acestor tensiuni, UNESCO rămâne cunoscută la nivel global pentru desemnarea siturilor din Patrimoniul Mondial, inclusiv locații iconice precum Marele Canion și orașul antic Palmyra. Această decizie accentuează o tendință de izolare pe scena internațională promovată de administrația Trump și impactează în continuare relațiile internaționale ale SUA, subiect de interes major pentru surse media precum France24 și Reuters.

SUA se retrage din nou din UNESCO, acuzând o agendă globalistă și valori părtinitoare, continuând politica de izolare internațională inițiată de Trump.

Statele Unite au decis să părăsească din nou UNESCO, continuând direcția de politică internațională inițiată de Donald Trump, care implică retragerea din organizații globale importante. Decizia, care va avea efect la finalul lui 2026, reflectă strategia administrației Trump de a îndepărta America de instituțiile internaționale, așa cum s-a întâmplat și în timpul primului său mandat cu Organizația Mondială a Sănătății și Acordul de la Paris.

Motivele din spatele retragerii

Oficialii americani susțin că UNESCO promovează o agendă ce contravine politicii "America First" a lui Trump. Aceștia consideră că organizația susține valorile agendei ONU de dezvoltare durabilă, percepute ca fiind contrare principiilor decise de alegători în 2024. De asemenea, Casa Albă a criticat UNESCO pentru promovarea unor valori considerate "woke", opuse celor promovate de administrația Trump.

Reacții internaționale și istoricul retragerilor

Directorul general al UNESCO a descris decizia SUA ca fiind de așteptat, deși regretabilă, subliniind că organizația era pregătită pentru un asemenea scenariu. Aceasta nu este prima dată când SUA iau asemenea măsuri: au mai părăsit UNESCO în 1984 sub președinția Reagan și din nou în 2017, cu Trump la conducere. Joseph Biden a reușit să reintroducă SUA în UNESCO în 2021, dar această reîntoarcere a fost de scurtă durată.

Implicațiile financiare și culturale

Statele Unite contribuiau cu aproximativ 8% la bugetul UNESCO, deși această sumă este deja diminuată cu 20% față de perioada anterioară retragerii inițiate de Trump. UNESCO este bine cunoscută pentru rolul său în desemnarea siturilor din Patrimoniul Mondial, cum ar fi Marele Canion și orașul antic Palmyra, ceea ce face retragerea SUA cu atât mai semnificativă.

Decizia reflectă, de asemenea, o politică mai amplă a administrației Trump de a redefini relațiile internaționale ale SUA și de a pune accent pe strategiile naționale în detrimentul celor globale. Contextualizând pentru publicul din București, aceste mișcări arată un nou val de izolare americană în fața provocărilor globale comune.

Transparență AI: acest conținut poate fi redactat sau structurat cu ajutorul unor instrumente AI și este verificat editorial înainte de publicare. Imaginile generate sau modificate cu AI sunt folosite cu rol ilustrativ.

Stiri nationale si internationaleȘtiri

Articole similare

MAE confirmă originea rusă a dronei care a lovit un bloc în Galați și denunță o escaladare iresponsabilă a Rusiei în spațiul NATO

Ministerul Afacerilor Externe a confirmat faptul că drona care a lovit un bloc din Galați este de proveniență rusească, calificând incidentul drept o escaladare gravă și iresponsabilă din partea Rusiei; România anunță că va răspunde diplomatic acestei încălcări a dreptului internațional, într-un caz fără precedent într-o țară NATO.

Dronă s-a prăbușit și a declanșat un incendiu pe acoperișul unui bloc din Galați, două persoane rănite ușor și intervenție rapidă a pompierilor

O dronă rusească de tip Geran 2 s-a prăbușit vineri dimineață pe un bloc din Galați, explodând la impact și provocând un incendiu la ultimul etaj; două persoane cu escoriații s-au autoevacuat, iar pompierii au intervenit prompt pentru stingerea focului. Armata Română a urmărit drona cu două avioane F-16 și un elicopter Puma Socat, însă a pierdut-o înainte de prăbușire.

SUA și Iran vor extinde armistițiul cu 60 de zile, deși nu au încheiat acord de pace; petrolul Brent coboară la 93 dolari pe baril pe fondul speculațiilor privind redeschiderea Strâmtorii Hormuz în 30 de zile

Negociatorii din Statele Unite și Iran au convenit să prelungească armistițiul pentru încă 60 de zile și să înceapă negocieri oficiale privind programul nuclear iranian, inclusiv gestionarea stocurilor de uraniu, conform celor patru surse citate de Reuters. Această evoluție influențează prețul petrolului Brent, care a scăzut spre 93 dolari pe baril.