Știri locale • Prahova18 septembrie 2026
Știri naționale și internaționale

Spania cere scutire de la ținta de 5% din PIB pentru apărare, provocând dezbateri la Summitul NATO săptămâna viitoare

Redacția20 iunie 2025
Spania cere scutire de la ținta de 5% din PIB pentru apărare, provocând dezbateri la Summitul NATO săptămâna viitoare

Pe scurt

Într-un context tensionat privind alocările financiare pentru apărare la nivel mondial, Spania solicită o scutire de la ținta de 5% din PIB pentru apărare, așteptată să fie oficializată de NATO la summitul de săptămâna viitoare. Premierul spaniol, Pedro Sanchez, într-o scrisoare adresată secretarului general al NATO, își reafirmă angajamentul de a contribui la securitatea europeană, dar subliniază că Spania nu poate adopta o alocare fixă raportată la PIB la acest moment, deși nu va bloca prin veto adoptarea acestei ținte de către ceilalți membri ai alianței. Spania, care a avut în 2024 cea mai mică alocare din PIB dintre țările membre NATO, de doar 1,3%, prognozează o creștere la aproximativ 2% în acest an, semnificativ sub cerințele avansate de Donald Trump și susținute de Mark Rutte. Premierul Sanchez avertizează că o creștere bruscă a cheltuielilor de apărare ar putea pune în pericol sistemul de protecție socială spaniol, ar forța o majorare a taxelor pentru clasa de mijloc și ar reduce investițiile pentru tranziția verde. Mai mult, presiunea bugetară ar împinge Spania să achiziționeze echipamente din exterior, în detrimentul dezvoltării propriei industrii naționale. Spre deosebire de Spania, Suedia, unul dintre cei mai noi membri NATO, va atinge pragul de 5% până în 2032, prin împrumuturi de până la 27 de miliarde de euro. La nivel internațional, această decizie a Spaniei este acompaniată de tensiuni politice interne, coaliția de guvernare din Spania, formată din Partidul Socialist și formațiunea de stânga Sumar, opunându-se creșterii cheltuielilor de apărare, membrii partidului Sumar intenționând să participe la un summit paralel promovat ca un forum pentru pace. În cadrul planificării summitului NATO, care include o sesiune de lucru scurtă pentru a evita o plecare timpurie a fostului președinte american Donald Trump, șefii de stat și de guvern vor fi onorați cu un dineu informal de către regele Olandei. Această situație complexă subliniază dilemele cu care se confruntă statele membre NATO în ajustarea priorităților economice și sociale la cerințele sporite pentru apărare.

Spania cere scutire de la ținta de 5% din PIB pentru apărare, provocând dezbateri la Summitul NATO săptămâna viitoare

Spania a solicitat o excepție de la alocarea a 5% din PIB pentru cheltuielile de apărare, o cerință care urmează să fie oficializată la summitul NATO din săptămâna următoare. Premierul Pedro Sanchez a subliniat că, pentru a atinge acest nivel, ar fi necesar fie să se crească taxele, fie să se apeleze la împrumuturi importante.

Spania și problema bugetului apărării

Într-o scrisoare adresată secretarului general al NATO, Pedro Sanchez a subliniat angajamentul Spaniei față de securitatea europeană, dar a menționat că țara sa nu poate adopta o țintă fixă de 5% din PIB la summitul actual. Deși Donald Trump inițial a propus această alocare și a fost susținut de Mark Rutte, așteptările ca ținta să fie oficializată sunt mari.

În anul precedent, Spania a alocat cel mai mic procent din PIB-ul său pentru apărare dintre toate țările membre NATO, doar 1,3%. Pentru acest an, cifra ar urma să crească la 2%. Pedro Sanchez a argumentat că o creștere bruscă a cheltuielilor ar putea afecta protecția socială, ar impune taxarea clasei de mijloc și ar reduce resursele pentru tranziția ecologică și cooperarea pentru dezvoltare.

Consecințele bugetare și poziția politică internă

Premierul a subliniat că presiunea financiară ar forța Spania să importe echipamente militare, în detrimentul dezvoltării propriei industrii. Mergând în contrast, Suedia, un membru nou în NATO, a planificat atingerea pragului de 5% până în 2032, recurgând la împrumuturi semnificative.

Guvernul spaniol, format din Partidul Socialist și alianța de stânga Sumar, nu susține majorările propuse în cheltuielile pentru apărare. În același timp, Sumar urmează să participe la un summit alternativ pentru pace.

Sesiunea NATO și contextul evenimentului

Pentru a preveni eventualele plecări premature, cum a fost cazul lui Donald Trump la summitul G7, organizatorii au planificat o sesiune de lucru concisă de două ore și jumătate. Înainte de deschiderea oficială a summitului, liderii statelor membre vor participa la un dineu informal găzduit de regele Olandei.

Informațiile au fost obținute de la Politico și Financial Times, confirmând complexitatea discuțiilor și divergențelor dintre membrii NATO în pregătirea acestui summit decisiv.

Transparență AI: acest conținut poate fi redactat sau structurat cu ajutorul unor instrumente AI și este verificat editorial înainte de publicare. Imaginile generate sau modificate cu AI sunt folosite cu rol ilustrativ.

Stiri nationale si internationaleȘtiri

Articole similare

MAE confirmă originea rusă a dronei care a lovit un bloc în Galați și denunță o escaladare iresponsabilă a Rusiei în spațiul NATO

Ministerul Afacerilor Externe a confirmat faptul că drona care a lovit un bloc din Galați este de proveniență rusească, calificând incidentul drept o escaladare gravă și iresponsabilă din partea Rusiei; România anunță că va răspunde diplomatic acestei încălcări a dreptului internațional, într-un caz fără precedent într-o țară NATO.

Dronă s-a prăbușit și a declanșat un incendiu pe acoperișul unui bloc din Galați, două persoane rănite ușor și intervenție rapidă a pompierilor

O dronă rusească de tip Geran 2 s-a prăbușit vineri dimineață pe un bloc din Galați, explodând la impact și provocând un incendiu la ultimul etaj; două persoane cu escoriații s-au autoevacuat, iar pompierii au intervenit prompt pentru stingerea focului. Armata Română a urmărit drona cu două avioane F-16 și un elicopter Puma Socat, însă a pierdut-o înainte de prăbușire.

SUA și Iran vor extinde armistițiul cu 60 de zile, deși nu au încheiat acord de pace; petrolul Brent coboară la 93 dolari pe baril pe fondul speculațiilor privind redeschiderea Strâmtorii Hormuz în 30 de zile

Negociatorii din Statele Unite și Iran au convenit să prelungească armistițiul pentru încă 60 de zile și să înceapă negocieri oficiale privind programul nuclear iranian, inclusiv gestionarea stocurilor de uraniu, conform celor patru surse citate de Reuters. Această evoluție influențează prețul petrolului Brent, care a scăzut spre 93 dolari pe baril.