Un călugăr cunoscut pentru pasiunea lui pentru gastronomie le reamintește românilor, inclusiv celor din Ploiești, cât de gustoși pot fi tăiețeii de casă atunci când sunt făcuți încet, cu atenție și cu ingrediente la îndemâna oricui.
Cine este călugărul-bucătar și ce a povestit
Părintele Efrem Băndărică este bucătar la Mănăstirea Dervent și a devenit popular în mediul online datorită rețetelor tradiționale și sfaturilor sale culinare. Recent, el a prezentat public modul în care pregătește tăiețeii de casă, un preparat nelipsit din bucătăria românească, mai ales în supe și ciorbe.
Mesajul a fost publicat pe pagina sa de Facebook și a atras rapid atenția credincioșilor și a pasionaților de gătit, fiind intens distribuit și comentat.
Secretul tăiețeilor de casă: puține ingrediente, multă răbdare
Potrivit călugărului, reușita tăiețeilor stă în simplitatea ingredientelor și în modul de lucru:
- se folosește un aluat din ouă (de rață și de găină), sare și făină, adăugată treptat până când compoziția devine fermă;
- aluatul este frământat bine și lăsat să se odihnească;
- apoi este întins cu un sucitor de lemn într-o foaie foarte subțire, din care se taie tăiețeii.
Părintele subliniază că timpul acordat frământării și odihnei aluatului înlocuiește orice truc sau grăbire a procesului. Cu alte cuvinte, răbdarea este ingredientul-cheie.
Pentru gospodinele din Ploiești și Prahova, unde tradiția ciorbelor „ca la bunica” este încă puternică, acest tip de rețetă se potrivește perfect cu obiceiurile locale: produse simple, făcute în casă, cu grijă și fără risipă.
Cum au reacționat oamenii: amintiri, sfaturi și nostalgie
Postarea călugărului-bucătar a generat numeroase reacții:
- mulți urmăritori l-au felicitat pentru modul în care păstrează și promovează bucătăria tradițională;
- unii au remarcat cât de bine arată tăiețeii proaspeți și i-au imaginat deja în ciorbe și supe;
- alți utilizatori au împărtășit trucurile lor, cum ar fi opărirea și clătirea tăiețeilor pentru ca supa să rămână mai limpede;
- mai multe persoane au povestit, cu nostalgie, cum făceau tăieței pentru iarnă în satul natal: întindeau foile, le uscau bine și le păstrau în săculeți de pânză în cămară, pentru a avea provizii pe tot sezonul rece.
Aceste reacții arată că, dincolo de o simplă rețetă, tăiețeii de casă rămân un simbol al copilăriei și al vieții la țară – o legătură afectivă pe care mulți ploieșteni o resimt, mai ales cei cu rude și bunici în mediul rural din Prahova sau Dobrogea.
De ce contează astfel de rețete „azi în Ploiești”
Într-o perioadă în care tot mai multe preparate se cumpără gata făcute, exemplul călugărului Efrem Băndărică readuce în prim-plan valoarea mâncării pregătite în casă. Pentru familiile din Ploiești, o porție de supă cu tăieței făcuți manual poate fi nu doar o masă caldă, ci și un prilej de a duce mai departe obiceiurile de odinioară.
Rețetele simple, transmise de oameni care gătesc zilnic pentru comunități – cum sunt bucătarii de mănăstire – pot inspira și în bucătăriile de bloc, și în gospodăriile de la marginea orașului. Iar mesajul central al părintelui rămâne valabil pentru oricine: pentru un gust autentic, nu e nevoie de ingrediente sofisticate, ci de muncă, grijă și timp acordat fiecărui pas.