O firmă românească de software a dezvoltat prima sa rachetă de croazieră autonomă, dotată cu inteligență artificială, iar presa de specialitate din Ucraina a analizat deja proiectul. Sistemul, numit Sahara, este conceput să zboare la joasă altitudine și să funcționeze inclusiv în condiții de navigație bruiată, cu demonstrații oficiale anunțate pentru primăvara sau toamna acestui an.
Proiectul românesc Sahara, privit din Ucraina
Publicația ucraineană Defense Express notează că dezvoltarea rachetei de croazieră Sahara, în versiunea actuală cu focos minimalist de 10 kg, a ajuns deja la un cost de 1 milion de euro pentru proiectare. La această sumă se adaugă încă 2 milioane de euro, sumă destinată etapelor de testare și perfecționare.
România intră astfel, potrivit sursei citate, în rândul statelor europene care urmăresc programe proprii de rachete, datorită inițiativei companiei OVES Enterprise. Aceasta este o firmă orientată în principal spre tehnologii digitale, care a decis să intre și în zona dezvoltării de armament cu rază lungă de acțiune.
Pentru cititorii din Ploiești și Prahova, merită subliniat că asemenea inițiative din industria de apărare, chiar dacă sunt dezvoltate de companii de software, pot genera pe termen mediu cerere pentru specialiști IT, ingineri și furnizori de componente și servicii din toată țara, inclusiv din zone cu tradiție industrială precum Valea Prahovei.
Integrarea Nemesis AI în racheta Sahara
Compania afirmă că Sahara, lansată ca proiect în 2025, a ajuns într-un stadiu avansat de dezvoltare, cu teste inițiale deja încheiate. Sistemul este conceput ca o platformă integrată ce include Nemesis AI – o soluție de inteligență artificială menită să adapteze rapid racheta la tipul exact de misiune de zbor care îi este atribuit, conform Defense Romania, care a obținut informații direct de la dezvoltatori.
Nemesis AI are și rolul de a proteja racheta împotriva bruiajului asupra navigației prin satelit. Potrivit descrierilor, algoritmul analizează datele primite de la sateliți și de la senzorii de bord la fiecare 200 de milisecunde, pentru a identifica tentative de spoofing și alte interferențe electronice. Dacă situația o impune, sistemul trece automat pe navigație inerțială.
Racheta este propulsată de un motor turbojet miniatural, cu o forță de tracțiune de 310 N. Masa totală a rachetei este de 55 kg, iar până la 10 kg pot fi dedicate focosului sau unei alte încărcături utile.
Conform datelor făcute publice, raza de acțiune este de aproximativ 200 km, posibilă datorită unei cantități de combustibil de 20 kg. Viteza estimată este de 0,85 Mach. Compania a anunțat și intenția de a dezvolta variante cu rază extinsă, de 500–600 km.
Cum este poziționată Sahara în raport cu alte sisteme
Defense Express apreciază că Sahara reprezintă, în acest moment, singurul proiect românesc de rachetă cu rază lungă de acțiune despre care există informații publice. Un aspect subliniat este că proiectul nu aparține unui contractor tradițional din industria de apărare, ci unei companii care a pătruns de curând în acest domeniu.
Din punctul de vedere al caracteristicilor tehnice, în special al focosului de 10 kg, analiștii ucraineni consideră că Sahara este departe de o rachetă de croazieră „clasică” și chiar de unele dintre așa-numitele „drone-rachetă” dezvoltate în Ucraina. Ei arată însă că proiectul urmează o tendință tot mai vizibilă în Statele Unite, unde Corpul Pușcașilor Marini a ales în dotare racheta de croazieră Red Wolf, care transportă până la 10 kg de exploziv și are o rază de 370 km.
Situația programelor naționale de rachete în România
Defense Express remarcă faptul că, în prezent, în România nu există un program național de dezvoltare a rachetelor care să fie cunoscut publicului. Dacă armata română are nevoie să execute lovituri la distanță mare, se bazează acum pe sisteme de rachete de coastă echipate cu rachete anti-navă NSM, care pot fi folosite și împotriva unor ținte terestre.
Până în 2025, compania norvegiană Kongsberg anunța pentru NSM o rază de 185 km, însă ulterior a fost comunicată o valoare care depășește 300 km, potrivit aceluiași material citat de presa ucraineană.
Pentru publicul din Ploiești, astfel de informații ilustrează modul în care România își conturează capabilitățile de apărare la distanță, atât prin achiziții de sisteme consacrate, cât și prin proiecte noi, precum Sahara, care combină expertiza IT cu dezvoltarea de armament de înaltă tehnologie.