Știri locale • Prahova18 septembrie 2026
Știri naționale și internaționale

Pragul de cheltuieli pentru apărare crește la 5% din PIB până în 2035, cu un rol incert al SUA în Europa

Redacția24 iunie 2025
Pragul de cheltuieli pentru apărare crește la 5% din PIB până în 2035, cu un rol incert al SUA în Europa

Pe scurt

Summitul NATO de la Haga, ce are loc pe 24 și 25 iunie, promite să redefinească viitorul alianței prin creșterea semnificativă a cheltuielilor de apărare până la 5% din PIB până în 2035, o ambiție care depășește actualul prag de 2% stabilit în 2014. Pe parcursul acestor discuții esențiale, la care participă liderii țărilor NATO și președintele Nicușor Dan, se vor decide alocările specifice: 3,5% pentru trupe și armament și 1,5% pentru infrastructura ce susține securitatea cibernetică și energetică. Saltul propus este semnificativ, mai ales având în vedere că, în prezent, doar 22 din cele 32 de țări membre ating pragul de 2%, cu Polonia conducând la 4%, iar Spania rămânând în urmă cu mai puțin de 1,3%. Premierul spaniol Pedro Sanchez a obținut o excepție pentru Spania, argumentând că aparenta expansiune a bugetului de apărare ar complica finanțarea green transition. De asemenea, deși liderii NATO s-au plâns de multiplele critici ale fostului președinte american Donald Trump cu privire la cheltuieli, SUA nu vor crește propriul buget militar, deoarece, cu alocarea de 3,4% din PIB, acestea rămân principalul pilon de securitate pentru alți membri. Acest summit este crucial nu doar din prisma noilor politici financiare, ci și datorită clarificării implicării SUA în apărarea Europei. În contextul în care administrația Trump a indicat o posibilă relocare sau retragere a trupelor americane din Europa, în ideea unei concentrări pe Asia și amenințarea chineză, summitul de la Haga atrage privirile întregului glob pentru a stabili viitorul echilibrului de putere în regiunea europeană și angajamentul transatlantic.

Pragul de cheltuieli pentru apărare crește la 5% din PIB până în 2035, cu un rol incert al SUA în Europa

În zilele de 24 și 25 iunie, liderii țărilor NATO s-au reunit la Haga pentru un summit semnificativ, având ca punct central o discuție despre creșterea cheltuielilor militare la 5% din PIB. Această decizie vine după ce, în 2014, s-a stabilit un obiectiv de 2%.

Obiective Ambițioase pentru 2035

Noul prag urmărește ca statele membre să atingă până în 2035 alocarea a 3,5% din PIB pentru trupe și armament. În plus, 1,5% din PIB va fi direcționat către infrastructură, menită să sprijine forțele armate în caz de conflict, incluzând modernizarea drumurilor, podurilor și porturilor, dar și îmbunătățiri în securitatea cibernetică și protecția rețelelor energetice.

Provocările Financiare ale Măsurii

Pentru multe țări NATO, alocarea de 5% din PIB reprezintă un salt considerabil, având în vedere că, în anul precedent, doar 22 dintre cele 32 de state membre au atins pragul de 2%. Poziționându-se în frunte, Polonia a direcționat 4% din PIB către apărare, în timp ce Spania, cu mai puțin de 1,3%, a obținut o derogare. Premierul spaniol, Pedro Sanchez, a argumentat că o creștere suplimentară ar duce la majorarea taxelor și ar împiedica investițiile eco-prietenoase.

Rolul Statelor Unite în Apărarea Europei

Un aspect major abordat a fost implicarea Statelor Unite în apărarea continentului european. Deși președintele american Donald Trump a cerut un efort mai mare din partea aliaților, SUA nu intenționează să își mărească bugetul militar, menținând un angajament de 3,4% din PIB. În plus, oficialii americani au discutat posibilitatea de a-și reduce prezența militară în Europa, prioritizând amenințările emergente din Asia și China.

Summitul de la Haga rămâne un reper în discuțiile despre viitorul alianței și repartizarea responsabilităților financiare între membrii săi. În următoarele luni, implementarea acestor decizii va fi esențială pentru echilibrul securității globale.

Transparență AI: acest conținut poate fi redactat sau structurat cu ajutorul unor instrumente AI și este verificat editorial înainte de publicare. Imaginile generate sau modificate cu AI sunt folosite cu rol ilustrativ.

Stiri nationale si internationaleȘtiri

Articole similare

MAE confirmă originea rusă a dronei care a lovit un bloc în Galați și denunță o escaladare iresponsabilă a Rusiei în spațiul NATO

Ministerul Afacerilor Externe a confirmat faptul că drona care a lovit un bloc din Galați este de proveniență rusească, calificând incidentul drept o escaladare gravă și iresponsabilă din partea Rusiei; România anunță că va răspunde diplomatic acestei încălcări a dreptului internațional, într-un caz fără precedent într-o țară NATO.

Dronă s-a prăbușit și a declanșat un incendiu pe acoperișul unui bloc din Galați, două persoane rănite ușor și intervenție rapidă a pompierilor

O dronă rusească de tip Geran 2 s-a prăbușit vineri dimineață pe un bloc din Galați, explodând la impact și provocând un incendiu la ultimul etaj; două persoane cu escoriații s-au autoevacuat, iar pompierii au intervenit prompt pentru stingerea focului. Armata Română a urmărit drona cu două avioane F-16 și un elicopter Puma Socat, însă a pierdut-o înainte de prăbușire.

SUA și Iran vor extinde armistițiul cu 60 de zile, deși nu au încheiat acord de pace; petrolul Brent coboară la 93 dolari pe baril pe fondul speculațiilor privind redeschiderea Strâmtorii Hormuz în 30 de zile

Negociatorii din Statele Unite și Iran au convenit să prelungească armistițiul pentru încă 60 de zile și să înceapă negocieri oficiale privind programul nuclear iranian, inclusiv gestionarea stocurilor de uraniu, conform celor patru surse citate de Reuters. Această evoluție influențează prețul petrolului Brent, care a scăzut spre 93 dolari pe baril.