Știri locale • Prahova19 septembrie 2026
Știri naționale și internaționale

Până în 2035, doar 10% din autoturismele noi vor avea motoare pe benzină sau motorină

Redacția16 decembrie 2025
Până în 2035, doar 10% din autoturismele noi vor avea motoare pe benzină sau motorină

Pe scurt

Comisia Europeană a anunțat oficial o modificare esențială a regulilor privind emisiile autoturismelor după 2035, permițând producătorilor auto să fabrice cel mult 10% din totalul vehiculelor cu motoare pe benzină sau diesel, în loc de obligativitatea de 100% emisii zero stabilită anterior de legea din 2023. Această relaxare a obiectivului de reducere a emisiilor a fost deciză ca urmare a presiunilor exercitate de lideri precum cancelarul german Friedrich Merz și premierul italian Giorgia Meloni, întrucât industria auto europeană întâmpină dificultăți majore în tranziția către vehicule electrice și se confruntă cu o competiție acerbă din partea producătorilor chinezi. Cu toate că producția de autoturisme cu motoare tradiționale va fi limitată la 10%, constructorii vor trebui să compenseze emisiile rezultate prin metode alternative, cum ar fi utilizarea oțelului fabricat în UE sau a biocombustibililor. Comisia a subliniat că această abordare menține relevante tehnologii precum hibridele plug-in, varianta de vehicule cu extensie a autonomiei, hibridele ușoare și motoarele cu combustie internă, integrându-le alături de vehiculele electrice și cele pe hidrogen în strategia ecologică pe termen lung. Decizia a provocat controverse intense: Partidul Verzilor din Parlamentul European a criticat masiv schimbarea, considerând-o o „masacrare” a legislației pentru protecția mediului, în timp ce președinta Comisiei, Ursula von der Leyen, a reafirmat angajamentul Europei pentru tranziția către energie curată. Totodată, a fost introdus un instrument de stimulare pentru vehiculele electrice mai mici și mai accesibile, astfel încât ele să conteze ca 1,3 vehicule obișnuite în calculul emisiilor până în 2035, încurajând astfel producția și adoptarea acestora. Informațiile privind relaxarea legislativă au fost inițial dezvăluite de publicații internaționale, care au menționat inclusiv posibilitatea amânării până în 2040 sau chiar eliminarea unui termen limită, ceea ce marchează cea mai semnificativă abatere de la politicile ecologice europene din ultimii cinci ani. Decizia a divizat puternic sectorul auto: grupuri mari precum Volkswagen și Stellantis au susținut schimbarea pentru a evita pierderi majore, în timp ce alții susțin că ar putea slăbi poziția Europei în fața Chinei în tranziția către electrificare. Astfel, noua politică privind emisiile autoturismelor în UE reflectă un echilibru delicat între obiectivele verzi ambițioase și realitățile economice și industriale actuale, într-un context politic și de piață puternic disputat.

Până în 2035, doar 10% din autoturismele noi vor avea motoare pe benzină sau motorină

Comisia Europeană relaxează ținta emisii zero pentru mașini după 2035

Comisia Europeană a anunțat recent o schimbare importantă privind obiectivul de electrificare a autoturismelor în Uniunea Europeană. În loc să oblige producătorii auto să vândă numai mașini cu emisii zero din 2035, le va permite ca până la 10% dintre autoturisme să aibă motoare clasice pe benzină sau diesel, cu condiția compensării emisiilor.

Modificarea țintei pentru 2035

Inițial, conform legii adoptate în 2023, toate autoturismele noi comercializate în UE trebuiau să fie 100% fără emisii de la începutul anului 2035. În schimb, noua regulă stabilește că doar 90% din mașini trebuie să fie electrice sau pe hidrogen, iar restul de 10% pot rămâne cu motoare convenționale. Producătorii vor trebui însă să compenseze emisiile acestui procent prin alte metode, cum ar fi utilizarea oțelului produs în UE sau folosirea biocombustibililor în procesul de asamblare.

Astfel, Comisia permite încă după 2035 existența unor modele hibride și motoare cu ardere internă, însă într-un procent limitat. „Aceasta este o abordare care menține rolul hibride plug-in, tehnologiilor de extensie a autonomiei și motoarelor clasice, dar și al vehiculelor electrice și pe hidrogen,” a explicat executivul european.

Presiunile politice și reacțiile din industrie

Decizia vine după presiuni puternice din partea liderilor europeni, în special cancelarul german Friedrich Merz și premierul italian Giorgia Meloni, care au argumentat că industria auto europeană întâmpină dificultăți majore în tranziția rapidă spre electrificare. În plus, producătorii europeni au început să resimtă tot mai acut concurența din partea companiilor chineze, care domină segmentul vehiculelor electrice ieftine.

Pe de altă parte, decizia a stârnit critici din partea Partidului Verzilor din Parlamentul European, care consideră această relaxare drept o „lovitură dată unuia dintre cele mai importante legi pentru reducerea emisiilor”. Ursula von der Leyen, președinta Comisiei Europene, a reafirmat însă angajamentul Uniunii față de tranziția energetică, subliniind că „Europa rămâne lider în lupta pentru energie curată”.

Măsuri suplimentare pentru stimularea electrificării

Pentru a sprijini segmentul de vehicule electrice mici și accesibile, Comisia a anunțat și un nou mecanism de stimulare. Astfel, un astfel de vehicul va conta ca 1,3 autoturisme standard în calculele privind emisiile, până în 2035. Acest lucru ar putea încuraja producătorii să dezvolte modele mai compacte cu costuri reduse, mai accesibile pentru consumatori.

Diviziuni în sectorul auto și impactul asupra viitorului mobilității

Revizuirea obiectivului pentru 2035 a fost anticipată de mai multe publicații internaționale, printre care Reuters, care a menționat că s-ar fi luat în discuție chiar amânarea totală a interdicției până în 2040 sau o derogare pe termen nelimitat. Această schimbare a fost descrisă drept cea mai semnificativă abatere a UE de la prioritățile ecologice din ultimii cinci ani.

Comentariile vin în contextul unor voci din Parlamentul European, precum Manfred Weber, președintele celui mai mare grup politic, care a calificat interdicția originală drept „o greșeală serioasă de politică industrială”.

Sectorul auto rămâne împărțit: marile companii tradiționale, cum ar fi Volkswagen și Stellantis (care deține Fiat), susțin relaxarea regulilor, pe când alții avertizează că acest pas ar putea slăbi poziția industriei europene în fața concurenților chinezi, în special în tranziția către vehicule electrice.


Context local pentru Iași

La Iași și în regiunea Moldovei, industria auto și sectorul tehnologic urmăresc cu interes această decizie a Uniunii Europene, care influențează strategiile producătorilor și lanțurile de aprovizionare. Reluarea parțială a motoarelor clasice pentru mașinile noi ar putea păstra locuri de muncă în zonele unde componenta tradițională a fabricării automobilelor este încă importantă.

Pe de altă parte, investițiile în infrastructura de încărcare pentru vehicule electrice și dezvoltarea de noi facilități hi-tech rămân esențiale pentru a menține competitivitatea regiunii pe termen lung.


Concluzie

Comisia Europeană a decis să modifice ambițiile privind electrificarea totală a mașinilor noi în UE după 2035, oferind un răgaz industriei auto printr-un prag de 10% mașini cu motoare clasice permise, cu condiția compensării emisiilor. Decizia este rezultatul unor negocieri politice intense și reflectă dificultățile tranziției către o mobilitate complet electrică, în timp ce peisajul global devine tot mai concurențial, în special sub presiunea industriei chineze.


Surse: Comunicatul Comisiei Europene, Reuters, The Guardian
Foto: Thorsten Nilson | Dreamstime.com

Transparență AI: acest conținut poate fi redactat sau structurat cu ajutorul unor instrumente AI și este verificat editorial înainte de publicare. Imaginile generate sau modificate cu AI sunt folosite cu rol ilustrativ.

Stiri nationale si internationaleȘtiri

Articole similare

MAE confirmă originea rusă a dronei care a lovit un bloc în Galați și denunță o escaladare iresponsabilă a Rusiei în spațiul NATO

Ministerul Afacerilor Externe a confirmat faptul că drona care a lovit un bloc din Galați este de proveniență rusească, calificând incidentul drept o escaladare gravă și iresponsabilă din partea Rusiei; România anunță că va răspunde diplomatic acestei încălcări a dreptului internațional, într-un caz fără precedent într-o țară NATO.

Dronă s-a prăbușit și a declanșat un incendiu pe acoperișul unui bloc din Galați, două persoane rănite ușor și intervenție rapidă a pompierilor

O dronă rusească de tip Geran 2 s-a prăbușit vineri dimineață pe un bloc din Galați, explodând la impact și provocând un incendiu la ultimul etaj; două persoane cu escoriații s-au autoevacuat, iar pompierii au intervenit prompt pentru stingerea focului. Armata Română a urmărit drona cu două avioane F-16 și un elicopter Puma Socat, însă a pierdut-o înainte de prăbușire.

SUA și Iran vor extinde armistițiul cu 60 de zile, deși nu au încheiat acord de pace; petrolul Brent coboară la 93 dolari pe baril pe fondul speculațiilor privind redeschiderea Strâmtorii Hormuz în 30 de zile

Negociatorii din Statele Unite și Iran au convenit să prelungească armistițiul pentru încă 60 de zile și să înceapă negocieri oficiale privind programul nuclear iranian, inclusiv gestionarea stocurilor de uraniu, conform celor patru surse citate de Reuters. Această evoluție influențează prețul petrolului Brent, care a scăzut spre 93 dolari pe baril.

Până în 2035, doar 10% din autoturismele noi vor avea motoare pe benzină sau motorină | ePloiești