Moțiunea, denumită „STOP «Planului Bolojan» de distrugere a economiei, de sărăcire a populaţiei şi de vânzare frauduloasă a averii statului”, a fost inițiată de membri ai Partidului Social Democrat (PSD), Alianţei pentru Unirea Românilor (AUR) și PACE-Întâi România. Aceasta a fost depusă pe 28 aprilie 2026 și a fost discutată și votată în plenul reunit al celor două Camere ale Parlamentului în data de 5 mai.
Pentru ca moțiunea să treacă, erau necesare 233 de voturi favorabile din partea deputaților și senatorilor. La încheierea procesului de vot secret, s-au înregistrat 281 de voturi „pentru” destituirea guvernului, patru voturi „împotrivă” și trei voturi anulate. Din cele 288 de voturi exprimate, 285 au fost considerate valide, confirmând astfel retragerea Executivului Bolojan și generând aplauze din partea susținătorilor moțiunii. Un moment notabil a fost ieșirea premierului Ilie Bolojan din sala de plen înainte de anunțarea oficială a rezultatelor, gest interpretat variat de observatorii politici.
Acuzații Îngrijorătoare Împotriva Guvernului
Textul moțiunii de cenzură a adus acuzații severe referitoare la politicile guvernamentale implementate de Ilie Bolojan. Printre aceste acuzații se numără subminarea economiei naționale și pregătirea unei ample vânzări de active strategice, fără consultări corespunzătoare în coaliție, fără dezbateri publice și fără vreo asumare politică a deciziilor. Inițiatorii au afirmat că premierul "a ajuns într-un punct în care confundă în mod intenționat reforma cu vânzarea, iar strategia cu improvizația".
Moțiunea a evidențiat o serie de companii de stat considerate strategice, cum ar fi CEC Bank, Salrom, Hidroelectrica, Romgaz, Aeroporturi București, Portul Constanța, Loteria Română, Poșta Română, Romarm/Uzina Mecanică Cugir, Avioane Craiova și Romaero. Conform documentului, aceste entități erau vizate pentru listare la bursă, reorganizări, divizări sau chiar închideri. Criticile au atins și aspecte legate de politica fiscală, bugetară și socială, susținând că măsurile adoptate în ultimul an au afectat puterea de cumpărare a cetățenilor și mediul de afaceri, incluzând majorarea TVA-ului la 21% și menținerea unui deficit bugetar ridicat.
Răspunsul Premierului Bolojan și Contextul Politic
În apărarea sa, Ilie Bolojan a catalogat moțiunea drept "mincinoasă, cinică și artificială", menționând "o fractură logică" evidentă mai ales din partea PSD, care fusese parte din guvern. Acesta a subliniat că a preluat mandatul cu scopul de a aplica măsuri necesare, chiar dacă nepopulare, pentru a redresa economia țării, care de față în 2024 se confrunta cu un deficit bugetar de 9,3% din PIB, cel mai mare din Uniunea Europeană. Bolojan a respins acuzațiile de "vânzare a țării", făcând referire la privatizări semnificative ale companiilor de stat din trecut, inclusiv cele realizate de PSD, precum Sidex Galați, Petrom, Distrigaz, Nuclearelectrica, Romgaz, Electrica și Hidroelectrica. El a subliniat că, în multe dintre cazuri de listare, statul a rămas acționar majoritar, contrazicând astfel ideea unei înstrăinări totale.
Retragerea PSD din coaliția de guvernare pe 20 aprilie 2026 a dus la o criză politică profundă, lăsând executivul fără o majoritate stabilă. Premierul Bolojan a criticat acțiunea PSD, acuzând partidul că a "aruncat în aer" coaliția și că a format o nouă alianță politică cu AUR. De asemenea, a inițiat un apel ca cei care doreau demiterea guvernului să prezinte o alternativă clară și factibilă.
Viitorul și Incertitudinea Politică
Odată cu trecerea moțiunii de cenzură, Guvernul Bolojan își suspendă mandatul, devenind executiv interimar cu atribuții limitate, pentru o perioadă de maximum 45 de zile. Președintele României, Nicușor Dan, va convoca partidele parlamentare pentru consultări în vederea desemnării unui nou candidat pentru funcția de prim-ministru și identificarea unei formule de guvernare care să dispună de susținerea Parlamentului.
Această schimbare politică introduce o nouă etapă de incertitudine în România. Ministrul Mediului, Diana Buzoianu (USR), a criticat moțiunea, afirmând că această "criză politică artificială" creează deja costuri economice semnificative pentru țară, estimând necesarul de 2,2 miliarde de euro pentru a stabiliza cursul leului. Partidul Național Liberal (PNL) și Uniunea Salvați România (USR), foste parteneri de guvernare, au făcut referire la posibilitatea de a se retrage în opoziție. Președintele Nicușor Dan a reafirmat angajamentul României de a-și menține traiectoria occidentală și de a asigura funcționarea statului, indiferent de rezultatul votului.
Aspecte Esențiale
Pentru cetățenii Ploieștiului și, în general, pentru întreaga țară, această schimbare a guvernului aduce, din păcate, noi forme de incertitudine. Experiențele recente au arătat că instabilitatea politică se reflectă adesea prin fluctuații economice și întârzierea unor decizii cruciale. Cetățenii manifestă frustrare, mai ales când prioritățile pare că se schimbă cu fiecare nou guvern. Este crucial să monitorizăm cu atenție consultările de la Cotroceni și formarea noului cabinet, deoarece orientările economice și sociale ale acestuia vor avea un impact semnificativ asupra vieții cotidiene. Ca recomandare practică, este esențial să ne menținem o planificare financiară prudentă în aceste circumstanțe, având în vedere posibilele efecte asupra prețurilor și stabilității economice.