Știri locale • Prahova18 septembrie 2026
ePloiești
ePloiești
știri locale
Meniu
Azi în PloieștiȘtiri naționale și internaționaleEvenimente și CulturăBine de știut
Caută
Știri naționale și internaționale

Marea Britanie taie aproape 40% din fondurile pentru combaterea influenței ruse în Balcanii de Vest, inclusiv lupta împotriva dezinformării și atacurilor cibernetice

Redacția•21 decembrie 2025
Marea Britanie taie aproape 40% din fondurile pentru combaterea influenței ruse în Balcanii de Vest, inclusiv lupta împotriva dezinformării și atacurilor cibernetice

Pe scurt

Marea Britanie a anunțat o reducere semnificativă, cu aproape 40%, a fondurilor alocate pentru contracararea influenței Rusiei în Balcanii de Vest, inclusiv pentru combaterea dezinformării și a atacurilor cibernetice, ca urmare a tăierilor bugetare în ajutorul extern. Astfel, bugetul din Integrated Security Fund (ISF), destinat proiectelor de securitate națională atât în Regat, cât și în regiune, scade de la 40 de milioane de lire sterline în 2024 la 24 milioane pentru 2025-2026. Măsura reflectă politica premierului Keir Starmer de reducere treptată a ajutorului pentru dezvoltare de la 0,5% la 0,3% din venitul național brut până în 2027, în contextul în care Balcanii de Vest – Albania, Bosnia și Herțegovina, Kosovo, Muntenegru, Macedonia de Nord și Serbia – sunt considerați un spațiu strategic fundamental pentru securitatea europeană. Această decizie a stârnit critici dure din partea oficialilor britanici, inclusiv a președintei Comisiei pentru Afaceri Externe, care a subliniat că zona este „în prima linie a luptei împotriva dezinformării rusești” și necesită un sprijin mai amplu pentru presa independentă. De asemenea, oficiali europeni atrag atenția că amenințările la adresa democrației sunt în creștere și că diminuarea resurselor traduce o abandonare periculoasă a politicilor de prevenire a conflictelor într-un context global instabil. Șefa MI6, Blaise Metreweli, a avertizat recent că Marea Britanie se află „între pace și război”, descriind Rusia ca un stat agresiv și expansionist. În contrast, guvernul afirmă că sumele reduse sunt doar o parte a investițiilor britanice în Balcanii de Vest și că ISF rămâne un instrument flexibil, destinat să răspundă dinamic priorităților securității naționale prin proiecte variabile anual. Această reducere importantă de fonduri pentru Balcanii de Vest riscă astfel să slăbească eforturile Marii Britanii în contracararea influenței destabilizatoare a Rusiei în această regiune vitală pentru stabilitatea Europei.

Marea Britanie taie aproape 40% din fondurile pentru combaterea influenței ruse în Balcanii de Vest, inclusiv lupta împotriva dezinformării și atacurilor cibernetice

Marea Britanie reduce cu aproape 40% fondurile pentru contracararea influenței ruse în Balcanii de Vest

Marea Britanie a decis să taie aproape 40% din finanțarea destinată combaterii influenței Rusiei în Balcanii de Vest, afectând sprijinul pentru combaterea dezinformării și atacurilor cibernetice în regiune.

Buget în scădere pentru Balcanii de Vest în 2025-2026

Fondurile provin din Integrated Security Fund (ISF), un program creat pentru a susține proiecte de securitate națională atât în Marea Britanie, cât și în alte țări. Pentru perioada 2025-2026, bugetul alocat regiunii Balcanilor de Vest va scădea de la 40 de milioane de lire sterline, cât a fost anul trecut, la 24 de milioane de lire.

Această diminuare se aliniază politicii guvernului condus de premierul Keir Starmer, care a anunțat reducerea treptată a ajutorului pentru dezvoltare de la 0,5% la 0,3% din venitul național brut, până în 2027.

Contradicții între discurs și acțiuni

Premierul Starmer a descris recent Balcanii de Vest, care includ Albania, Bosnia și Herțegovina, Kosovo, Muntenegru, Macedonia de Nord și Serbia, drept „creuzetul Europei” și o zonă esențială pentru securitatea continentului. Cu toate acestea, cifrele oficiale arată o scădere clară a sprijinului britanic: fondurile ODA (ajutor pentru dezvoltare) destinate regiunii au coborât de la aproape 32 de milioane de lire în 2024-2025 la 17 milioane în 2025-2026, la care se adaugă o reducere de peste 1 milion de lire din alte finanțări non-ODA.

Critici din partea parlamentarilor și oficialilor britanici

Președinta Comisiei pentru Afaceri Externe din Parlamentul britanic a criticat dur această decizie, afirmând că Balcanii de Vest rămân „în prima linie a luptei împotriva dezinformării rusești” și că sprijinul pentru presa independentă din zonă trebuie să crească, nu să fie redus.

Mai mulți oficiali britanici au avertizat că amenințările la adresa democrației europene se intensifică, necesitând resurse suplimentare, și că tăierile bugetare evidențiază o posibilă renunțare la politicile de prevenire a conflictelor în contextul global actual, marcat de instabilitate accentuată.

Șefa serviciului britanic de informații externe (MI6), Blaise Metreweli, a subliniat recent că Marea Britanie se situează „între pace și război”, descriind Rusia ca fiind „un stat agresiv, expansionist și revizionist”.

Răspunsul guvernului britanic

De partea sa, executivul de la Londra a precizat că sumele reduse sunt doar o parte din totalul investițiilor britanice în Balcanii de Vest. ISF este văzut ca un instrument flexibil, conceput pentru a răspunde priorităților de securitate națională, cu proiecte care pot varia de la un an la altul, pe termen scurt.

Pentru comunitatea ieșeană, această evoluție poate părea îndepărtată, însă securitatea în Balcanii de Vest are un impact direct asupra stabilității europene în ansamblu, influențând mediul politic și economic din regiune și, implicit, România și Republica Moldova, țări vecine cu această zonă.

Surse: Biziday, The Guardian
Data publicării: 21 decembrie 2025

Transparență AI: acest conținut poate fi redactat sau structurat cu ajutorul unor instrumente AI și este verificat editorial înainte de publicare. Imaginile generate sau modificate cu AI sunt folosite cu rol ilustrativ.

Stiri nationale si internationaleȘtiri

Articole similare

MAE confirmă originea rusă a dronei care a lovit un bloc în Galați și denunță o escaladare iresponsabilă a Rusiei în spațiul NATO

Ministerul Afacerilor Externe a confirmat faptul că drona care a lovit un bloc din Galați este de proveniență rusească, calificând incidentul drept o escaladare gravă și iresponsabilă din partea Rusiei; România anunță că va răspunde diplomatic acestei încălcări a dreptului internațional, într-un caz fără precedent într-o țară NATO.

Dronă s-a prăbușit și a declanșat un incendiu pe acoperișul unui bloc din Galați, două persoane rănite ușor și intervenție rapidă a pompierilor

O dronă rusească de tip Geran 2 s-a prăbușit vineri dimineață pe un bloc din Galați, explodând la impact și provocând un incendiu la ultimul etaj; două persoane cu escoriații s-au autoevacuat, iar pompierii au intervenit prompt pentru stingerea focului. Armata Română a urmărit drona cu două avioane F-16 și un elicopter Puma Socat, însă a pierdut-o înainte de prăbușire.

SUA și Iran vor extinde armistițiul cu 60 de zile, deși nu au încheiat acord de pace; petrolul Brent coboară la 93 dolari pe baril pe fondul speculațiilor privind redeschiderea Strâmtorii Hormuz în 30 de zile

Negociatorii din Statele Unite și Iran au convenit să prelungească armistițiul pentru încă 60 de zile și să înceapă negocieri oficiale privind programul nuclear iranian, inclusiv gestionarea stocurilor de uraniu, conform celor patru surse citate de Reuters. Această evoluție influențează prețul petrolului Brent, care a scăzut spre 93 dolari pe baril.