Știri locale • Prahova19 septembrie 2026
Știri naționale și internaționale

Mai mult de 20 de țări, inclusiv Marea Britanie și Franța, cer oprirea imediată a conflictului din Gaza, criticând sever politica Israelului privind ajutoarele umanitare.

Redacția22 iulie 2025
Mai mult de 20 de țări, inclusiv Marea Britanie și Franța, cer oprirea imediată a conflictului din Gaza, criticând sever politica Israelului privind ajutoarele umanitare.

Pe scurt

Marea Britanie, Franța, Italia, Japonia, Australia, Canada și Danemarca, alături de altele, au luat o poziție fermă împotriva conflictului din Fâșia Gaza, cerând printr-o scrisoare comună, semnată de miniștrii de Externe împreună cu comisarul UE pentru egalitate și gestionarea crizelor, încetarea imediată a războiului. Ei critică sever modul în care guvernul israelian gestionează distribuția ajutoarelor umanitare către palestinieni, subliniind că acest model de furnizare a ajutorului nu doar că alimentează instabilitatea, ci și privează locuitorii din Gaza de demnitatea umană. În mod special, condamnă uciderea inumană a civililor, inclusiv a copiilor, care încearcă să-și satisfacă cele mai elementare nevoi, precum cele de apă și hrană. Scrisoarea evidențiază că refuzul guvernului israelian de a oferi asistența umanitară esențială este de neacceptat și că Israelul trebuie să respecte obligațiile internaționale umanitare. Conform datelor prezentate, în jur de opt sute de civili palestinieni au fost uciși încercând să obțină ajutor în apropierea locațiilor Fundației umanitare Gaza (GHF), susținută de SUA și Israel, după ce Israelul a interzis în ianuarie funcționarea UNRWA, principala organizație ONU care furniza ajutoare palestinienilor din Gaza. Fundației umanitare din Gaza, susținută de SUA, i-a fost încredințată responsabilitatea pentru distribuirea ajutoarelor, deși nu avea experiență în furnizarea lor în zone de conflict; ONU a criticat dur sistemul GHF, menționând că încalcă standardele de imparțialitate umanitară. Această scrisoare și acțiunile care o susțin subliniază o presiune internațională crescândă pentru un răspuns mai echitabil și umanitar față de criza din Gaza.

Mai mult de 20 de țări, inclusiv Marea Britanie și Franța, cer oprirea imediată a conflictului din Gaza, criticând sever politica Israelului privind ajutoarele umanitare.

Un grup de peste 20 de state, incluzând Marea Britanie, Franța și Italia, a solicitat încetarea imediată a conflictului din Fâșia Gaza printr-o scrisoare comună, subliniind necesitatea schimbării modului în care sunt gestionate ajutoarele umanitare pentru palestinieni.

În scrisoarea semnată de miniștrii de Externe și comisarul UE responsabil de egalitate și gestionarea crizelor, guvernul israelian este criticat aspru pentru modul în care distribuie ajutoarele, inclusiv alimentele. Acesta, spun oficialii, este un sistem "periculos", care nu doar că creează instabilitate, dar și le ia locuitorilor din Gaza dreptul la o viață demnă. “Această situație alimentează tensiunile și contribuie la privațiunile grave pe care le trăiesc palestinienii”, susțin liderii statelor menționate.

Scrisoarea exprimă, de asemenea, o condamnare fermă față de “uciderile inumane ale civililor, inclusiv copii, care încearcă să-și îndeplinească nevoi de bază, cum sunt apa și hrana.” Oficialii europeni atrag atenția că refuzul Israelului de a acorda ajutor umanitar este inacceptabil și subliniază că „Israelul trebuie să își respecte obligațiile internaționale umanitare.”

Conform miniștrilor, mai mult de 800 de civili palestinieni au fost uciși în timp ce încercau să ajungă la ajutorul oferit de Fundația Umanitară Gaza (GHF), susținută de SUA și Israel. După ce Israelul a interzis activitatea UNRWA, principala organizație ONU care oferea suport în zonă, responsabilitatea a căzut asupra GHF, care însă nu avea experiența necesară în astfel de situații de criză.

ONU a subliniat că metodologia de distribuție a ajutoarelor prin GHF nu este sigură și încalcă principiile de imparțialitate umanitară. Acest lucru a stârnit îngrijorări majore la nivel internațional, evidențiind nevoia urgentă de reformare a canalelor de ajutor umanitar în zonele de conflict.

Pentru cititorii noștri din Iași și restul țării, este important să fim informați cu privire la asemenea evenimente internaționale, deoarece acestea au un impact asupra politicilor globale de securitate și drepturile omului, chestiuni care ne afectează pe toți, direct sau indirect.

Transparență AI: acest conținut poate fi redactat sau structurat cu ajutorul unor instrumente AI și este verificat editorial înainte de publicare. Imaginile generate sau modificate cu AI sunt folosite cu rol ilustrativ.

Stiri nationale si internationaleȘtiri

Articole similare

MAE confirmă originea rusă a dronei care a lovit un bloc în Galați și denunță o escaladare iresponsabilă a Rusiei în spațiul NATO

Ministerul Afacerilor Externe a confirmat faptul că drona care a lovit un bloc din Galați este de proveniență rusească, calificând incidentul drept o escaladare gravă și iresponsabilă din partea Rusiei; România anunță că va răspunde diplomatic acestei încălcări a dreptului internațional, într-un caz fără precedent într-o țară NATO.

Dronă s-a prăbușit și a declanșat un incendiu pe acoperișul unui bloc din Galați, două persoane rănite ușor și intervenție rapidă a pompierilor

O dronă rusească de tip Geran 2 s-a prăbușit vineri dimineață pe un bloc din Galați, explodând la impact și provocând un incendiu la ultimul etaj; două persoane cu escoriații s-au autoevacuat, iar pompierii au intervenit prompt pentru stingerea focului. Armata Română a urmărit drona cu două avioane F-16 și un elicopter Puma Socat, însă a pierdut-o înainte de prăbușire.

SUA și Iran vor extinde armistițiul cu 60 de zile, deși nu au încheiat acord de pace; petrolul Brent coboară la 93 dolari pe baril pe fondul speculațiilor privind redeschiderea Strâmtorii Hormuz în 30 de zile

Negociatorii din Statele Unite și Iran au convenit să prelungească armistițiul pentru încă 60 de zile și să înceapă negocieri oficiale privind programul nuclear iranian, inclusiv gestionarea stocurilor de uraniu, conform celor patru surse citate de Reuters. Această evoluție influențează prețul petrolului Brent, care a scăzut spre 93 dolari pe baril.