Fostul judecător Laurențiu Beșu, devenit cunoscut după apariția în documentarul Recorder despre problemele din justiție, admite că interviul său a fost filmat în august 2025, cu patru luni înainte ca materialul să fie publicat, la început de decembrie. Discuțiile vin în contextul acuzațiilor legate de momentul apariției filmului și de propriul său parcurs profesional.
Cine este Laurențiu Beșu și de ce este important subiectul
Laurențiu Beșu, fost judecător și apoi procuror, a ajuns în centrul unui scandal național după ce a apărut, alături de Raluca Moroșanu, în investigația Recorder dedicată Curții de Apel București (CAB). Filmul a ridicat întrebări despre modul de funcționare al sistemului judiciar și despre influențe interne.
Pentru cititorii din Ploiești și Prahova, discuția nu este una îndepărtată: deciziile Curții de Apel București și ale marilor instanțe influențează direct practica tuturor instanțelor din țară, inclusiv a celor din județul nostru (Judecătoria Ploiești, Tribunalul Prahova, Curtea de Apel Ploiești).
Interviu în august, film publicat în decembrie
Beșu precizează că a discutat cu jurnaliștii Recorder la jumătatea lunii august 2025. Ulterior, documentarul a fost lansat public în 9 decembrie 2025, la circa patru luni după filmarea interviului.
Conducerea Curții de Apel București a fost contactată de jurnaliști, potrivit informațiilor publice, la 18 noiembrie 2025, pentru un punct de vedere oficial – aproximativ trei săptămâni înainte ca investigația să fie dată publicității.
Aceste intervale de timp au alimentat suspiciuni și discuții în spațiul public despre „sincronizarea” apariției filmului cu alte evenimente din justiție, Beșu fiind nevoit să explice că interviul său fusese înregistrat cu mult înainte de data difuzării.
Reacția sistemului de justiție: „s-a încercat discreditarea”
Fostul magistrat afirmă că, după apariția filmului, au existat discuții interne la nivel înalt, însă, în ceea ce privește problemele de fond semnalate în sistem, el susține că nu au urmat schimbări concrete.
În schimb, susține că reacția principală ar fi fost îndreptată împotriva magistraților care au ales să vorbească public, prin încercări de a le submina credibilitatea. Printre aceste încercări el include acuzațiile potrivit cărora nu ar fi îndeplinit condițiile legale pentru a intra în magistratură.
Controversa privind condițiile de admitere în magistratură
Un alt front de discuție îl reprezintă chiar cariera lui Laurențiu Beșu. O investigație de presă a ridicat semne de întrebare asupra vechimii sale în muncă la momentul înscrierii, în 2011, la concursul de intrare în magistratură.
Conform informațiilor apărute în spațiul public:
- legea cerea o anumită vechime minimă pentru admitere;
- Beșu a depus o declarație pe proprie răspundere prin care susținea că îndeplinește această condiție;
- documente publicate ulterior ar arăta însă că el ar fi avut calitatea juridică cerută de lege (polițist judiciar) doar aproximativ un an, în perioada 2005–2006, în cadrul IPJ Giurgiu.
Beșu spune că a lucrat între 2001 și 2016 în zona de cercetare penală, inclusiv după apariția, în 2004, a legii speciale privind polițiștii judiciari, insistând că verificarea îndeplinirii condițiilor de participare la concursul de admitere în magistratură era responsabilitatea comisiei de examinare.
Legătura cu serviciile secrete ale MAI
Fostul judecător a recunoscut și activitatea sa anterioară în cadrul Ministerului de Interne. El a spus că a fost ofițer de poliție judiciară și că a lucrat în structura de informații a MAI cunoscută în trecut sub denumirea „Doi și-un sfert”, actuala Direcție Generală de Protecție Internă (DGPI).
Acest detaliu a adăugat un nou nivel de controversă, deoarece în România subiectul legăturilor dintre magistrați și serviciile de informații rămâne unul sensibil, cu potențiale implicații asupra independenței justiției.
De la judecător la procuror
După ce a lansat public o serie de acuzații privind Curtea de Apel București, Beșu a renunțat la funcția de judecător. El a cerut Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) să fie numit procuror la Parchetul de pe lângă Judecătoria Giurgiu.
Secția pentru procurori a CSM a aprobat în unanimitate cererea, ceea ce înseamnă că, după scandalul public, cariera sa nu s-a încheiat, ci a continuat în cealaltă ramură a magistraturii – cea a procurorilor.
De ce contează pentru cititorii din Ploiești
Cazul Laurențiu Beșu depășește biografia unui singur magistrat. El deschide discuții importante pentru orice oraș din țară, inclusiv Ploiești:
- cât de transparent se fac verificările la intrarea în magistratură;
- cum sunt tratate intern semnalele de alarmă trase de judecători și procurori;
- ce legături există între structurile de forță ale statului și cei care pronunță sau susțin în instanță hotărâri ce afectează direct cetățenii.
Într-un context în care dosare importante, inclusiv ale prahovenilor, ajung să fie soluționate definitiv la București, modul în care funcționează Curtea de Apel și întreg sistemul judiciar rămâne un subiect de interes direct pentru locuitorii din Ploiești.
Concluzie
Pe 24 ianuarie 2026, la mai bine de o lună de la difuzarea documentarului Recorder, Laurențiu Beșu încearcă să explice atât împrejurările apariției filmului, cât și controversele legate de propriul parcurs profesional.
Rămân deschise întrebări importante: dacă mecanismele interne ale justiției pot corecta neregulile semnalate de magistrați și dacă opinia publică, inclusiv cea din Ploiești, va primi răspunsuri clare legate de independența și responsabilitatea celor care aplică legea în România.