Adevărul despre relația dintre Angela Similea și „Prințul șlagărelor” Marcel Dragomir, dezvăluit de fiul compozitorului

10 ani de la dispariția lui Marcel Dragomir și amintiri dintr-o lume a muzicii ce încă emoționează

Regretatul compozitor prahovean de muzică ușoară Marcel Dragomir ar fi împlinit 81 de ani în acest an. La un deceniu de la trecerea sa în neființă, fiul său, Rareș Dragomir, cunoscut artist și solist, a vorbit în exclusivitate despre relația strânsă dintre părinții săi, dar și despre legătura specială ce a existat între tatăl său și celebra artistă Angela Similea, pentru care compozitorul a realizat unele dintre cele mai iubite piese românești, cântate și în prezent.

„Mama, muza tatălui meu” – o dragoste ce a inspirat sute de șlagăre

Rareș Dragomir a explicat pentru azi în Ploiești cum iubirea dintre părinții săi a reprezentat sursa principală de inspirație pentru creațiile tatălui său, care a compus sute de melodii devenite hituri. Cea mai cunoscută dintre acestea rămâne „Să mori din dragoste rănită”, dedicată Angelei Similea, supranumită pe bună dreptate prințesa șlagărelor.

Rareș povestește că, în lumea artistică, era bine cunoscut faptul că Marcel Dragomir a găsit în iubirea pentru familie și mama sa, Rareș, un motor creativ esențial. „Mama a fost mereu muzei tatălui, iar asta se reflectă în aproape toate piesele compuse”, spune el.

Angela Similea, o prezență de neuitat, respectată și idolatrizată de public

Artistă cu o prezență impunătoare și apreciată de publicul din epocă, Angela Similea era privită ca o adevărată divă, iar „era ca pe un piedestal”, după cum mărturisește Rareș. Își amintește cu nostalgie serile pline de artă și prietenie care adunau laolaltă familii de artiști, între care și familia Angelei Similea, Titus Munteanu sau alți prieteni apropiați, în vremuri în care astfel de legături sincere între artiști erau mai des întâlnite decât acum.

„Tata, părintele șlagărelor” – recunoaștere și respect din partea publicului, dar nu și din partea industriei

Rareș descrie cariera artistică a tatălui său cu respect și mândrie. Marcel Dragomir fost supranumit atât „prințul șlagărelor”, cât și „mesagerul sufletelor”, datorită melodiilor ce au rămas vii în inimile oamenilor. Totuși, Rareș atrage atenția asupra unei realități dure: muzica de calitate nu este suficient de promovată în România, iar artiștii primesc drepturi de autor minimale, insuficiente pentru a trăi decent.

„În țările occidentale, câteva hituri pot asigura bunăstarea mai multor generații. Aici, trebuie să lucrezi în mai multe locuri doar ca să plătești facturile”, afirmă Rareș cu regret.

Spiritualitate, amintiri și un suflet vegheat din altă lume

Marcel Dragomir a fost cunoscut și pentru legătura sa profundă cu spiritualitatea. Rareș și mama sa îl visează frecvent pe compozitor, ceea ce îi face să creadă că părintele lor îi veghează dintr-o altă dimensiune. Această conexiune spirituală era întărită de obiceiul lui Marcel și al soției sale de a merge împreună la biserică după plimbările în natură.

Ei își găsesc adesea alinare în amintirile comune și poveștile despre Marcel, ale cărui valori rămân o sursă de inspirație pentru familie.

Sfaturi de viață și moștenirea artistică lăsată fiului său

Rareș Dragomir a povestit și ultimele sfaturi pe care le-a primit de la tatăl său, în special despre muncă, respect față de ceilalți și credință. „Viața este prea scurtă și trece mult prea repede!”, spunea Marcel Dragomir în ultima perioadă a vieții sale, o reflecție care-l însoțește până în prezent pe fiul său.

De asemenea, Rareș păstrează cu grijă trofeele și instrumentele muzicale ale tatălui său, inclusiv pianul și saxofonul, dar și distincțiile importante, precum „Ordinul Meritul Cultural în grad de Cavaler” primit de la Președinția României și „Premiul pentru cea mai bună melodie a secolului 20”, decernat în anul 2000 de televoting-ul publicului.

Continuarea tradiției muzicale a familiei Dragomir în Ploiești și național

Fiul compozitorului a păstrat vie această moștenire, dezvoltând o carieră în lumea muzicii și filmului. Recent, Rareș a lansat melodia „Știi că te iubesc”, disponibilă pe YouTube, și pregătește noi proiecte muzicale, incluzând reinterpretări ale unor piese celebre ale tatălui său, dar și compoziții proprii.

De asemenea, el este implicat în producția unor seriale TV populare, precum „În căutarea adevărului” la Kanal D și „Lecții de viață” la PRO TV, aducând un plus de valoare culturii românești.

Concluzie

La un deceniu de la dispariția lui Marcel Dragomir, moștenirea sa artistică și spirituală continuă să fie vie prin glasul fiului său și prin amintirile celor apropiați, inclusiv în Ploiești și Prahova, acolo unde a început o carieră ce a marcat generații întregi. Cu o dragoste ce a inspirat zeci de melodii de neuitat, familia Dragomir păstrează cu mândrie amintirea unei epoci în care muzica avea suflet și era o punte între oameni.

Pentru cititorii „azi în Ploiești”, povestea familiei Dragomir este un reper cultural local ce merită să fie redescoperit și apreciat în contextul scenei artistice românești.