Un raport recent realizat de economiști de la Universitatea Mannheim în colaborare cu Banca Centrală Europeană dezvăluie că Europa s-a confruntat în această vară cu pierderi economice cauzate de fenomenele meteo extreme, ajungând la un total de cel puțin 43 de miliarde de euro. Prognozele sugerează că, până în 2029, aceste costuri ar putea urca la 126 de miliarde de euro.
Potrivit raportului, evenimentele meteorologice severe, precum valurile de căldură, seceta și inundațiile, au avut consecințe imediate asupra economiilor din UE, reprezentând 0,26% din PIB-ul european în 2024. Cele mai afectate au fost Cipru, Grecia, Malta și Bulgaria, unde pierderile au depășit 1% din valoarea adăugată brută, urmate de Spania, Italia și Portugalia. Autorii avertizează că aceste estimări nu includ efectele incendiilor majore din sudul Europei din luna trecută sau alte fenomene extreme care au loc concomitent.
Unul dintre autorii studiului a menționat că "costurile reale ale vremii extreme devin cuantificabile treptat și au un impact semnificativ asupra vieții și bunăstării oamenilor". Spre deosebire de cercetările anterioare, raportul acesta nu s-a limitat doar la daunele directe, analizând și efectele indirecte, cum ar fi reducerea timpului de muncă în construcții din cauza căldurii sau disrupțiile transporturilor după inundații.
Specialiștii subliniază că impactul economic al fenomenelor meteo extreme este adesea subestimat, având tendința să dureze mai mult decât se preconizează. De asemenea, perturbarea lanțurilor de aprovizionare poate duce la costuri suplimentare, adesea neincluse în evaluările inițiale.
Cercetări adiționale arată că schimbările climatice au amplificat frecvența și intensitatea fenomenelor, crescând șansele incendiilor din Spania și Portugalia de 40 de ori și de zece ori în Grecia și Turcia. În plus, valurile de căldură, ca cel din iunie, au avut efecte severe asupra sănătății publice, triplând numărul de decese în 12 orașe mari din cauza poluării și temperaturilor ridicate.