Ilie Bolojan: Deficitul bugetar pe 2025, sub ținta de 8,4% din PIB și continuarea reformelor
Premierul Ilie Bolojan a prezentat, în cadrul ședinței de guvern de marți seară, un bilanț al măsurilor adoptate de la preluarea mandatului său, subliniind faptul că România va încheia anul 2025 cu un deficit bugetar sub pragul convenit cu Comisia Europeană, respectiv sub 8,4% din PIB.
Deficitul bugetar în scădere și respectarea angajamentelor
Execuția bugetară până în noiembrie arată un deficit de aproximativ 6,4% din PIB, în scădere cu 0,7 puncte procentuale față de aceeași perioadă a anului trecut. Această evoluție reflectă impactul măsurilor fiscale și bugetare adoptate de Guvernul condus de Bolojan, care au vizat discipline financiară riguroasă și reducerea cheltuielilor inutile.
„După mulți ani, încheiem anul respectând angajamentele asumate și ținând cheltuielile sub control”, a punctat premierul, explicând că rezultatele obținute demonstrează seriozitate în gestionarea finanțelor publice.
Reformele continuă în 2026, cu accent pe administrație și reducerea costurilor
Pentru anul următor, coaliția de guvernare a convenit continuarea reformelor, cu un accent deosebit pe restructurarea administrației atât la nivel local, cât și central. Printre priorități se numără reducerea cheltuielilor parlamentarilor, deja aplicată, și diminuarea subvențiilor acordate partidelor politice.
Bolojan a subliniat că aceste reforme sunt necesare pentru a asigura o gestionare mai eficientă a resurselor publice și a răspunde cerințelor cetățenilor.
Măsuri dificile, dar necesare pentru stabilitatea economică
Premierul a amintit contextul dificil în care s-au luat aceste măsuri: România era aproape să piardă accesul la fonduri europene, iar încrederea piețelor financiare era în pericol. În aceste condiții, Guvernul a făcut pași necesari, dar dureroși, precum majorarea TVA, eliminarea unor sporuri salariale și înghețarea anumitor venituri, pentru a demonstra disciplina financiară și a reduce deficitul.
Ca rezultat, credibilitatea României în fața creditorilor s-a menținut, iar dobânzile aferente împrumuturilor au scăzut în această toamnă.
Alte domenii vizate de reforme
Un alt aspect important abordat a fost reducerea cheltuielilor „istorice” și corectarea inechităților sociale, cum ar fi pensiile magistraților, așteptându-se o decizie a Curții Constituționale care să clarifice această problemă.
În domeniul apărării, România și-a îndeplinit angajamentele internaționale legate de buget și a beneficiat de programul SAFE, cel care asigură sprijin financiar pentru sistemul de apărare.
De asemenea, sistemul de sănătate a fost ținta unor reforme menite să transforme fondurile alocate în servicii vizibile pentru pacienți.
Modificările în fiscalitate au vizat în principal eliminarea excepțiilor și optimizarea regulilor, dar și reorganizarea companiilor de stat, multe dintre acestea fiind finanțate excesiv prin subvenții.
Perspective pentru 2026: stabilitate și fără noi taxe
Premierul a menționat că, dacă România va colecta taxele conforme cu legislația actuală și va păstra disciplina în cheltuieli, nu va fi nevoie de alte majorări de taxe și impozite în anul viitor.
Un aspect important este acela că țara va intra în anul următor fără datorii la programele de dezvoltare, ceea ce oferă un fundament solid pentru continuarea investițiilor.
Pentru Iași și regiunea Moldovei, aceste evoluții reprezintă un semnal pozitiv privind sănătatea finanțelor publice, ceea ce ar putea duce la o mai bună susținere a proiectelor locale de dezvoltare, dar și la menținerea stabilității economice într-un an politic cu multe provocări.
paine si circ vă va ține la curent cu noile decizii guvernamentale care vor influența viața noastră de zi cu zi în 2026.