Știri locale • Prahova18 septembrie 2026
Știri naționale și internaționale

CSAT avertizează asupra pregătirii statului român pentru un conflict armat major și România pregătește proiectele SAFE pentru 16 miliarde euro destinati Comisiei Europene

Redacția25 noiembrie 2025
CSAT avertizează asupra pregătirii statului român pentru un conflict armat major și România pregătește proiectele SAFE pentru 16 miliarde euro destinati Comisiei Europene

Pe scurt

Consiliul Suprem de Apărare a Țării (CSAT) a aprobat Strategia Națională de Apărare, pe care președintele Nicușor Dan o va prezenta Parlamentului pentru dezbatere și aprobare, subliniind necesitatea ca România să fie pregătită să gestioneze riscurile unui conflict armat de amploare și durata prelungită în vecinătate, consolidând totodată reziliența națională. În acest context regional tensionat, CSAT a analizat și aprobat un Plan de investiții strategic în industria de apărare, prin care România va depune la Comisia Europeană propuneri în cadrul programului SAFE, destinat consolidării industriei europene de apărare. Cu un buget alocat de 16,7 miliarde de euro, din care 75% vor fi investiți în echipamente militare, ordine publică și apărare civilă, iar 25% în infrastructura duală, precum cele două capete de autostradă Pașcani-Siret și Pașcani-Ungheni, planul impune o producție minimă internă de 50%, ajungând la 100% pentru proiectele critice din rațiuni de securitate națională. Comisia Europeană urmează să evalueze aceste planuri și să le aprobe până la sfârșitul lunii ianuarie 2024, cu termen de finalizare a programelor SAFE până în 2030, ceea ce solicită accelerarea procedurilor de implementare și dezvoltarea capacităților de producție. În paralel, se vor desfășura negocieri pentru colaborări guvern-la-guvern și parteneriate cu mari producători europeni, cu accent pe integrarea companiilor românești în lanțurile valorice europene. După aprobarea Comisiei, Guvernul va lansa o platformă web de tip “match-making” pentru prezentarea programelor, evidențierea partenerilor și conectarea furnizorilor locali cu marii actori din industria europeană de apărare, stimulând astfel investițiile și dezvoltarea industriei de apărare autohtone, aliniată la obiectivele strategice de securitate și suveranitate ale României. Această inițiativă are potențialul să transforme România într-un actor cheie în cadrul pieței europene de apărare, sprijinind atât securitatea națională, cât și dezvoltarea economică pe termen lung.

CSAT avertizează asupra pregătirii statului român pentru un conflict armat major și România pregătește proiectele SAFE pentru 16 miliarde euro destinati Comisiei Europene

România se pregătește pentru riscurile unui conflict armat și investește în industria de apărare prin programul european SAFE

Consiliul Suprem de Apărare a Țării (CSAT) a supus analizei, luni după-amiază, mai multe subiecte ce vizează consolidarea capacității de apărare a României, inclusiv aprobarea Strategiei Naționale de Apărare. De asemenea, România își va înainta în această săptămână documentația către Comisia Europeană pentru a beneficia de fondurile de aproximativ 16,7 miliarde de euro alocate prin programul SAFE, care vizează dezvoltarea industriei europene de apărare.

Consolidarea strategiei naționale de securitate

CSAT a aprobat Strategia Națională de Apărare a Țării, strategie ce urmează să fie prezentată Parlamentului de către președintele Nicușor Dan. Acest document este menit să fie dezbătut și adoptat în cadrul unei ședințe comune a celor două Camere.

În actualul context geopolitic, Consiliul a subliniat necesitatea ca România să-și întărească securitatea națională pe mai multe planuri, pentru a asigura suveranitatea, independența, unitatea și integritatea teritorială a țării. Statul trebuie totodată să fie pregătit pentru eventualitatea unui conflict armat de amploare și durată extinsă, la hotarele sale, dar și să sporească reziliența națională.

Investiții majore în industria de apărare și infrastructură

Un alt punct important discutat a fost Planul României de investiții în industria de apărare, parte a solicitării care va fi transmisă Comisiei Europene prin programul SAFE. Documentația va fi înaintată până la finele săptămânii, după o coordonare cu Directoratul General pentru Industria de Apărare și Spațiu din cadrul Comisiei Europene (DG DEFIS).

Fondurile totalizate ce vor ajunge în România prin acest program se ridică la 16,7 miliarde de euro. Din această sumă, 75% sunt destinate achiziției de echipamente militare, implementării măsurilor pentru ordine publică și apărare civilă. Restul de 25% va finanța infrastructura duală, cu precădere cele două capete de autostradă de pe axa Pașcani-Siret și Pașcani-Ungheni.

Un detaliu crucial este că cele mai importante programe vor impune ca cel puțin jumătate din producție să aibă loc pe teritoriul României, iar în anumite cazuri procentul va fi de 100%, pentru a asigura securitatea și suveranitatea procesului industrial.

Următorii pași și colaborări europene

Comisia Europeană urmează să analizeze sugestiile României și să aprobe planurile naționale până la sfârșitul lunii ianuarie 2026. Implementarea proiectelor trebuie încheiată până în 2030, ceea ce va necesita accelerarea proceselor pentru livrări și investiții în noile capacități de producție.

Pe lângă aceste măsuri, vor avea loc negocieri legate de colaborări guvern-la-guvern și parteneriate cu mari producători din Europa. Un obiectiv esențial este extinderea industriei românești prin investiții în tehnologii noi și integrarea firmelor locale în lanțurile valorice europene de producție.

Pentru facilitarea acestui proces, după aprobarea planului, Guvernul, prin Cancelaria Prim-ministrului, va lansa o platformă online de tip „match-making”. Aceasta va reuni toate programele, potențialii parteneri și va permite companiilor românești să-și evidențieze capacitățile de producție, proiectare sau software, creând conexiuni directe cu marii actori din industria europeană de apărare.


Aceste demersuri vin într-un moment în care securitatea regională reprezintă o prioritate majoră pentru România, iar integrarea în sistemele europene de apărare devine esențială pentru siguranța țării noastre, dar și pentru dezvoltarea economică a industriei locale. Pentru Iași și regiune, noile infrastructuri și investiții pot aduce oportunități economice importante în următorii ani.

paine si circ, Iași – 25 noiembrie 2025

Transparență AI: acest conținut poate fi redactat sau structurat cu ajutorul unor instrumente AI și este verificat editorial înainte de publicare. Imaginile generate sau modificate cu AI sunt folosite cu rol ilustrativ.

Stiri nationale si internationaleȘtiri

Articole similare

MAE confirmă originea rusă a dronei care a lovit un bloc în Galați și denunță o escaladare iresponsabilă a Rusiei în spațiul NATO

Ministerul Afacerilor Externe a confirmat faptul că drona care a lovit un bloc din Galați este de proveniență rusească, calificând incidentul drept o escaladare gravă și iresponsabilă din partea Rusiei; România anunță că va răspunde diplomatic acestei încălcări a dreptului internațional, într-un caz fără precedent într-o țară NATO.

Dronă s-a prăbușit și a declanșat un incendiu pe acoperișul unui bloc din Galați, două persoane rănite ușor și intervenție rapidă a pompierilor

O dronă rusească de tip Geran 2 s-a prăbușit vineri dimineață pe un bloc din Galați, explodând la impact și provocând un incendiu la ultimul etaj; două persoane cu escoriații s-au autoevacuat, iar pompierii au intervenit prompt pentru stingerea focului. Armata Română a urmărit drona cu două avioane F-16 și un elicopter Puma Socat, însă a pierdut-o înainte de prăbușire.

SUA și Iran vor extinde armistițiul cu 60 de zile, deși nu au încheiat acord de pace; petrolul Brent coboară la 93 dolari pe baril pe fondul speculațiilor privind redeschiderea Strâmtorii Hormuz în 30 de zile

Negociatorii din Statele Unite și Iran au convenit să prelungească armistițiul pentru încă 60 de zile și să înceapă negocieri oficiale privind programul nuclear iranian, inclusiv gestionarea stocurilor de uraniu, conform celor patru surse citate de Reuters. Această evoluție influențează prețul petrolului Brent, care a scăzut spre 93 dolari pe baril.