Știri locale • Prahova18 septembrie 2026
ePloiești
ePloiești
știri locale
Meniu
Azi în PloieștiȘtiri naționale și internaționaleEvenimente și CulturăBine de știut
Caută
Știri naționale și internaționale

Comisia Europeană trimite România în fața Curții de Justiție a UE pentru nerespectarea monitorizării calității aerului și date incomplecte

Redacția•11 decembrie 2025
Comisia Europeană trimite România în fața Curții de Justiție a UE pentru nerespectarea monitorizării calității aerului și date incomplecte

Pe scurt

Comisia Europeană a decis să sesizeze Curtea de Justiție a Uniunii Europene împotriva României pentru nerespectarea obligațiilor privind monitorizarea calității aerului, conform Direcțiilor 2008/50/CE și 2004/107/CE, evidențiind faptul că rețeaua națională de monitorizare a aerului este incompletă și nu oferă date fiabile despre principalii poluanți precum particulele în suspensie (PM10 și PM2,5), dioxidul de sulf, oxizii de azot, metalele grele și benzoapirenul. În ciuda măsurilor și eforturilor de modernizare întreprinse de autoritățile române, Comisia notează că lacunele persistă, iar România nu a respectat cerințele stricte privind numărul, tipul și amplasarea punctelor de prelevare a datelor, esențiale pentru un management eficient al calității aerului. Deși Executivul european a trimis notificări începând din 2017, inclusiv o scrisoare suplimentară în 2019 și un aviz motivat în 2023, modificările necesare nu au fost implementate corespunzător. Prin această sesizare, Comisia subliniază insuficiența eforturilor românești în asigurarea unei rețele care să furnizeze informații complete și fiabile privind poluarea aerului, considerând că măsurile până acum nu au fost suficiente pentru a proteja sănătatea publică și mediul, astfel încât situația va fi judecată la nivelul Curții de Justiție a UE.

Comisia Europeană trimite România în fața Curții de Justiție a UE pentru nerespectarea monitorizării calității aerului și date incomplecte

Comisia Europeană trimite România în fața Curții de Justiție UE pentru nerespectarea monitorizării calității aerului

Comisia Europeană a decis să sesizeze Curtea de Justiție a Uniunii Europene împotriva României, din cauza neîndeplinirii obligațiilor legale legate de monitorizarea calității aerului, conform Directivelor europene în domeniu.

Problema monitorizării aerului în România

Reprezentanța Comisiei Europene în România a anunțat că țara noastră nu respectă cerințele privind evaluarea calității aerului impuse de directivele 2008/50/CE și 2004/107/CE. Aceste documente stabilesc reguli stricte cu privire la numărul, tipul și locația punctelor de monitorizare, precum și la standardele de calitate a datelor colectate. Respectarea acestor reguli este esențială pentru obținerea unor măsurători corecte a poluanților principali și pentru gestionarea eficientă a calității aerului.

În ciuda obligațiilor, rețeaua națională de monitorizare a aerului din România este considerată incompletă și necorespunzătoare pentru oferirea unor date fiabile.

Istoricul sesizărilor Comisiei Europene

De mai mulți ani, Executivul UE a atras atenția României asupra acestei situații. În iunie 2017, autoritățile române au primit o primă scrisoare de punere în întârziere, urmată de o altă notificare în iulie 2019. Recent, în iunie 2023, Comisia Europeană a emis un aviz motivat prin care i s-a solicitat României să remedieze deficiențele, însă schimbările necesare nu au fost încă implementate complet.

Ce nereguli mai există

Deși s-au făcut unele eforturi pentru modernizarea Rețelei Naționale de Monitorizare a Calității Aerului, analizele recente indică existența unor lacune majore. Printre problemele identificate se numără insuficiența punctelor de prelevare a datelor pentru poluanți importanți precum particule în suspensie PM10 și PM2,5, dioxid de sulf (SO₂), oxizi de azot (NOx), metale grele și benzoapiren.

Rețeaua nu furnizează, prin urmare, date complete și de încredere, așa cum cere legislația UE.

Concluzii și următorii pași

Comisia Europeană consideră că măsurile întreprinse până acum în România nu sunt suficiente pentru a remedia situația. Ca urmare, Executivul comunitar a luat hotărârea de a înainta cazul către Curtea de Justiție a Uniunii Europene.

Pe plan local, această decizie reafirmă importanța monitorizării adecvate a calității aerului, o temă fundamentală pentru sănătatea publică a ieșenilor și a românilor în general.

Imagine: Tomasz Smigla | Dreamstime

Transparență AI: acest conținut poate fi redactat sau structurat cu ajutorul unor instrumente AI și este verificat editorial înainte de publicare. Imaginile generate sau modificate cu AI sunt folosite cu rol ilustrativ.

Stiri nationale si internationaleȘtiri

Articole similare

MAE confirmă originea rusă a dronei care a lovit un bloc în Galați și denunță o escaladare iresponsabilă a Rusiei în spațiul NATO

Ministerul Afacerilor Externe a confirmat faptul că drona care a lovit un bloc din Galați este de proveniență rusească, calificând incidentul drept o escaladare gravă și iresponsabilă din partea Rusiei; România anunță că va răspunde diplomatic acestei încălcări a dreptului internațional, într-un caz fără precedent într-o țară NATO.

Dronă s-a prăbușit și a declanșat un incendiu pe acoperișul unui bloc din Galați, două persoane rănite ușor și intervenție rapidă a pompierilor

O dronă rusească de tip Geran 2 s-a prăbușit vineri dimineață pe un bloc din Galați, explodând la impact și provocând un incendiu la ultimul etaj; două persoane cu escoriații s-au autoevacuat, iar pompierii au intervenit prompt pentru stingerea focului. Armata Română a urmărit drona cu două avioane F-16 și un elicopter Puma Socat, însă a pierdut-o înainte de prăbușire.

SUA și Iran vor extinde armistițiul cu 60 de zile, deși nu au încheiat acord de pace; petrolul Brent coboară la 93 dolari pe baril pe fondul speculațiilor privind redeschiderea Strâmtorii Hormuz în 30 de zile

Negociatorii din Statele Unite și Iran au convenit să prelungească armistițiul pentru încă 60 de zile și să înceapă negocieri oficiale privind programul nuclear iranian, inclusiv gestionarea stocurilor de uraniu, conform celor patru surse citate de Reuters. Această evoluție influențează prețul petrolului Brent, care a scăzut spre 93 dolari pe baril.