Știri locale • Prahova18 septembrie 2026
Știri naționale și internaționale

CCR amână pentru 29 decembrie decizia privind reforma pensiilor magistraților, după respingerea anterioară a legii pe motive de procedură

Redacția28 decembrie 2025
CCR amână pentru 29 decembrie decizia privind reforma pensiilor magistraților, după respingerea anterioară a legii pe motive de procedură

Pe scurt

Curtea Constituțională a decis amânarea, pe 28 decembrie, a pronunțării privind constituționalitatea reformei pensiilor magistraților, care prevede creșterea vârstei de pensionare până la 65 de ani și plafonarea pensiei de serviciu la 70% din ultimul salariu net, față de situația actuală în care pensia egalează venitul net final. După ce în octombrie a respins un proiect similar din cauza lipsei avizului obligatoriu al CSM, Guvernul Bolojan a reluat inițiativa, asumându-și răspunderea pe acest proiect, chiar dacă avizul CSM a fost negativ, iar legea a fost adoptată pe 2 decembrie. Înalta Curte a sesizat CCR pe 5 decembrie, iar prima analiză a avut loc pe 10 decembrie, însă decizia finală a fost amânată de mai multe ori, inclusiv în ședința de aproape două ore din 28 decembrie, marcată de două pauze. Noua lege introduce o perioadă de tranziție de 15 ani, eliminând posibilitatea de pensionare înainte de 58 de ani și crescând vechimea necesară în muncă de la 25 la minimum 35 de ani, ceea ce schimbă radical sistemul de pensionare în rândul magistraților. Această amânare adaugă incertitudine asupra aplicării reformei, iar decizia CCR este așteptată cu mare interes pentru impactul major asupra carierei și pensiilor în justiție.

CCR amână pentru 29 decembrie decizia privind reforma pensiilor magistraților, după respingerea anterioară a legii pe motive de procedură

CCR amână pentru 29 decembrie decizia privind reforma pensiilor magistraților

Curtea Constituțională a României (CCR) a decis să amâne luarea unei hotărâri esențiale privind legea care modifică vârsta de pensionare și cuantumul pensiilor magistraților. Decizia a fost așteptată inițial pentru data de 28 decembrie, dar va fi anunțată abia mâine, 29 decembrie 2025.

Contextul deciziei și parcursul legislativ

Proiectul de lege în discuție vizează reformarea sistemului de pensionare din rândul magistraților, cu efecte majore asupra condițiilor de ieșire la pensie în justiție. În octombrie, o versiune similară a acestui proiect a fost respinsă de CCR, din cauză că Guvernul nu a obținut avizul obligatoriu al Consiliului Superior al Magistraturii (CSM).

Ulterior, Guvernul condus de prim-ministrul Bolojan a reluat angajarea răspunderii pentru acest proiect, de data aceasta având avizul CSM, deși negativ. Legea a fost adoptată prin asumarea răspunderii Executivului pe 2 decembrie 2025.

Pe 5 decembrie, Înalta Curte de Casație și Justiție a sesizat Curtea Constituțională pentru verificarea constituționalității noii legi. Ulterior, pe 10 decembrie, CCR a analizat sesizarea, dar a amânat pronunțarea pentru 28 decembrie.

Ce schimbări aduce noua lege a pensiilor magistraților?

Noul act normativ propune schimbări radicale în sistemul de pensionare al magistraților:

  • Vârsta de pensionare crește de la 48-50 ani la 65 de ani, cu o perioadă de tranziție de 15 ani. Astfel, pensionarea anticipată sub 58 de ani nu va mai fi posibilă.
  • Stagiul minim de cotizare crește de la 25 la minimum 35 de ani de vechime în muncă.
  • Pensia de serviciu va fi plafonată la 70% din ultimul salariu net, față de situația actuală, când pensia este egală cu venitul net din ultima lună de activitate.

Amânarea deciziei CCR

Astăzi, 28 decembrie 2025, CCR urma să se pronunțe cu privire la constituționalitatea acestor modificări, însă ședința a avut nevoie de cel puțin două pauze și s-a întins pe durata a aproximativ o oră și jumătate, iar decizia a fost amânată pentru mâine, 29 decembrie.

Această nouă amânare prelungește incertitudinea cu privire la viitorul pensiilor magistraților și la modul în care reforma legislativă se va implementa, într-un moment în care sistemul judiciar se confruntă cu provocări importante legate de resurse și personal.


Pentru cititorii noștri din Iași, această situație are relevanță directă, având în vedere că justiția este un sector influent și cu impact local în comunitate. Rămânem atenți la pronunțarea Curții Constituționale, care va clarifica dacă reforma propusă va putea intra în vigoare sau dacă vor urma noi contestații și posibile modificări.


paine si circ va va ține la curent cu ultimele noutăți despre această speță importantă pentru sistemul judiciar românesc.

Transparență AI: acest conținut poate fi redactat sau structurat cu ajutorul unor instrumente AI și este verificat editorial înainte de publicare. Imaginile generate sau modificate cu AI sunt folosite cu rol ilustrativ.

Stiri nationale si internationaleȘtiri

Articole similare

MAE confirmă originea rusă a dronei care a lovit un bloc în Galați și denunță o escaladare iresponsabilă a Rusiei în spațiul NATO

Ministerul Afacerilor Externe a confirmat faptul că drona care a lovit un bloc din Galați este de proveniență rusească, calificând incidentul drept o escaladare gravă și iresponsabilă din partea Rusiei; România anunță că va răspunde diplomatic acestei încălcări a dreptului internațional, într-un caz fără precedent într-o țară NATO.

Dronă s-a prăbușit și a declanșat un incendiu pe acoperișul unui bloc din Galați, două persoane rănite ușor și intervenție rapidă a pompierilor

O dronă rusească de tip Geran 2 s-a prăbușit vineri dimineață pe un bloc din Galați, explodând la impact și provocând un incendiu la ultimul etaj; două persoane cu escoriații s-au autoevacuat, iar pompierii au intervenit prompt pentru stingerea focului. Armata Română a urmărit drona cu două avioane F-16 și un elicopter Puma Socat, însă a pierdut-o înainte de prăbușire.

SUA și Iran vor extinde armistițiul cu 60 de zile, deși nu au încheiat acord de pace; petrolul Brent coboară la 93 dolari pe baril pe fondul speculațiilor privind redeschiderea Strâmtorii Hormuz în 30 de zile

Negociatorii din Statele Unite și Iran au convenit să prelungească armistițiul pentru încă 60 de zile și să înceapă negocieri oficiale privind programul nuclear iranian, inclusiv gestionarea stocurilor de uraniu, conform celor patru surse citate de Reuters. Această evoluție influențează prețul petrolului Brent, care a scăzut spre 93 dolari pe baril.