Știri locale • Prahova18 septembrie 2026
Știri naționale și internaționale

Când lipsa odihnei inimii devine urgență cardiologică

Redacția30 noiembrie 2025
Când lipsa odihnei inimii devine urgență cardiologică

Pe scurt

Apneea în somn reprezintă în România o problemă gravă, adesea nediagnosticată, care afectează mii de oameni și poate declanșa urgențe cardiologice severe. Aceasta provoacă întreruperi repetate ale respirației nocturne, ceea ce duce la scăderi bruște ale oxigenării, declanșând valuri de adrenalină ce solicită intens inima pe durata nopții, transformând somnul într-o adevărată luptă fiziologică. Consecințele sunt directe și grave: hipertensiune arterială rezistentă la tratament, fibrilație atrială recurentă, insuficiență cardiacă și tulburări de ritm nocturne, iar în cazuri rare apneea poate provoca chiar moarte subită în somn. Deși imaginea tipică pare a fi a bărbatului supraponderal de peste 40 de ani, medicii descoperă cazuri variate, inclusiv la femei postmenopauză, sportivi sau persoane cu afecțiuni diverse, evidențiind că apneea este mai degrabă o boală a anatomiei căilor aeriene și a instabilității respiratorii. Sforăitul frecvent și somnolența excesivă în timpul zilei reprezintă semnale de alarmă ignorate adesea de pacienți, însă acestea impun consult cardiologic urgent. Diagnosticul se confirmă prin polisomnografie, o procedură simplă care monitorizează parametrii vitali în timpul somnului și poate descoperi zeci sau chiar sute de episoade de apnee pe oră. Tratamentele variate, de la CPAP și dispozitive orale până la terapii medicamentoase, intervenții ORL sau stimularea nervului hipoglos, urmăresc stabilizarea respirației și reducerea suprasolicitării inimii. Exemplele clinice arată că, după câteva luni de tratament, pacienții își normalizează tensiunea arterială, dispar palpitațiile și riscul recurenței fibrilației atriale scade semnificativ. În contextul în care bolile cardiovasculare sunt principala cauză de mortalitate în România, recunoașterea și combaterea apneei în somn devin esențiale pentru prevenirea complicațiilor cardiace și pentru asigurarea unui somn cu adevărat odihnitor și sănătos.

Când lipsa odihnei inimii devine urgență cardiologică

Când inima nu se odihnește noaptea: apneea în somn, o urgență cardiologică care nu mai poate fi ignorată

În România, numeroși pacienți trăiesc ani la rând cu apnee în somn fără să știe, iar efectele asupra sănătății lor cardiace pot fi severe și ascunse. Tulburările precum hipertensiunea oscilantă, palpitațiile sau oboseala cronică pot ascunde o problemă ce se manifestă în principal în timpul nopții – apneea obstructivă în somn – și care necesită o atenție medicală rapidă.

Apneea în somn: inamicul ascuns al inimii

Asist. Univ. Dr. Anca Tâu, medic primar cardiologie la Rețeaua de sănătate Regina Maria, explică modul în care apneea afectează organismul: episoadele repetate de oprire a respirației pe timpul nopții reduc oxigenul din sânge, ceea ce determină creierul să elibereze adrenalină pentru a relua respirația. Acest proces reapare de sute de ori pe noapte, forțând inima să lucreze intens, explicând astfel oboseala extremă cu care se trezesc pacienții, deși aceștia nu își amintesc perioadele în care au încetat să respire.

Ce se întâmplă în timpul nopții și legătura cu bolile cardiovasculare

Pe durata somnului normal, organismul intră într-o stare de „relaxare profundă”: tensiunea arterială scade, ritmul cardiac încetinește și respirația devine regulată. În schimb, apneea perturbă acest echilibru – opririle repetate ale respirației scad nivelul de oxigen și declanșează impulsuri de adrenalină care accelerează pulsul, iar toracele încearcă să tragă aer împotriva căilor respiratorii blocate. Această stare de epuizare pentru inimă este echivalentă cu două zile întregi de muncă intensă.

Consecințele sunt grave, fiind dovedită o legătură clară între apnee și afecțiuni precum hipertensiunea arterială dificil de controlat, fibrilația atrială - inclusiv recurențe după tratamente, insuficiența cardiacă și tulburările de ritm nocturne. În cazuri extreme, apneea poate conduce chiar la moarte subită în somn.

Cine este afectat?

Contrar percepției că apneea afectează doar bărbații supraponderali peste 40 de ani, specialiștii remarcă o diversitate semnificativă a pacienților. Femeile aflate după menopauză, adulții cu variații ale tensiunii arteriale, persoanele cu bruxism sau reflux gastroesofagian, sportivii cu modificări cardiace sau chiar persoane cu greutate normală, dar cu somn neodihnitor, pot avea apnee. Cauza principală ține de structura căilor aeriene și dezechilibrul controlului respirator, nu doar de greutate.

Sforăitul – un semnal ce nu trebuie ignorat

Multe persoane consideră sforăitul ca pe un simplu disconfort, însă atunci când acesta este zilnic, însoțit de pauze în respirație sau treziri însoțite de senzația de lipsă de aer, poate ascunde apnee. Sforăitul persistent, somnolența excesivă diurnă sau nevoia frecventă de urinare pe timpul nopții sunt semne clare că este necesar un consult cardiologic.

Cum se depistează și ce tratamente există?

Diagnosticul apneei în somn se face prin polisomnografie – o metodă neinvazivă ce presupune monitorizarea pacientului în timpul somnului cu senzori care înregistrează ritmul cardiac, respirația, oxigenarea și episoadele de oprire a respirației. Mulți pacienți realizează după test că somnul lor real a fost mult sub așteptări.

Tratamentul este personalizat și poate include CPAP – un aparat care menține deschise căile respiratorii pe timpul nopții, dispozitive orale pentru avansarea mandibulei, pierderea în greutate, intervenții ORL sau tehnologii moderne precum stimularea nervului hipoglos. Toate aceste metode urmăresc să stabilizeze respirația și să reducă suprasolicitarea inimii cauzată de valurile repetate de adrenalină.

Efectele tratamentului și importanța diagnosticului precoce

Dr. Tâu oferă exemple concrete din practică, unde pacienți cu forme severe de apnee au înregistrat peste 60 de episoade de oprire a respirației pe oră. După câteva luni de tratament corect, aceștia și-au stabilizat tensiunea arterială, au redus medicamentele și nu au mai avut episoade de fibrilație atrială.

Având în vedere că bolile cardiovasculare rămân principala cauză de deces în România, identificarea și tratarea apneei devine esențială pentru prevenirea complicațiilor majore. Somnul odihnitor nu este doar o chestiune de confort, ci o necesitate vitală pentru sănătatea inimii.


Recomandare pentru ieșeni

Dacă observați sforăit persistent, stare de oboseală constantă sau palpitații inexplicabile, nu ezitați să solicitați un consult cardiologic. În Iasi, clinici specializate și medici cardiologi cu experiență vă pot ghida către un diagnostic corect și un tratament adecvat, pentru ca inima dumneavoastră să se poată odihni cu adevărat pe timpul nopții.

Transparență AI: acest conținut poate fi redactat sau structurat cu ajutorul unor instrumente AI și este verificat editorial înainte de publicare. Imaginile generate sau modificate cu AI sunt folosite cu rol ilustrativ.

Stiri nationale si internationaleȘtiri

Articole similare

MAE confirmă originea rusă a dronei care a lovit un bloc în Galați și denunță o escaladare iresponsabilă a Rusiei în spațiul NATO

Ministerul Afacerilor Externe a confirmat faptul că drona care a lovit un bloc din Galați este de proveniență rusească, calificând incidentul drept o escaladare gravă și iresponsabilă din partea Rusiei; România anunță că va răspunde diplomatic acestei încălcări a dreptului internațional, într-un caz fără precedent într-o țară NATO.

Dronă s-a prăbușit și a declanșat un incendiu pe acoperișul unui bloc din Galați, două persoane rănite ușor și intervenție rapidă a pompierilor

O dronă rusească de tip Geran 2 s-a prăbușit vineri dimineață pe un bloc din Galați, explodând la impact și provocând un incendiu la ultimul etaj; două persoane cu escoriații s-au autoevacuat, iar pompierii au intervenit prompt pentru stingerea focului. Armata Română a urmărit drona cu două avioane F-16 și un elicopter Puma Socat, însă a pierdut-o înainte de prăbușire.

SUA și Iran vor extinde armistițiul cu 60 de zile, deși nu au încheiat acord de pace; petrolul Brent coboară la 93 dolari pe baril pe fondul speculațiilor privind redeschiderea Strâmtorii Hormuz în 30 de zile

Negociatorii din Statele Unite și Iran au convenit să prelungească armistițiul pentru încă 60 de zile și să înceapă negocieri oficiale privind programul nuclear iranian, inclusiv gestionarea stocurilor de uraniu, conform celor patru surse citate de Reuters. Această evoluție influențează prețul petrolului Brent, care a scăzut spre 93 dolari pe baril.