Știri locale • Prahova19 septembrie 2026
ePloiești
ePloiești
știri locale
Meniu
Azi în PloieștiȘtiri naționale și internaționaleEvenimente și CulturăBine de știut
Caută
Știri naționale și internaționale

Aproximativ Jumătate din Cetățeni Cred Greșit că Majoritatea Imigranților sunt Ilegali și Cer Deportări Mai Dure

Redacția•16 decembrie 2025
Aproximativ Jumătate din Cetățeni Cred Greșit că Majoritatea Imigranților sunt Ilegali și Cer Deportări Mai Dure

Pe scurt

Sondajul realizat de YouGov în șapte țări europene – Marea Britanie, Danemarca, Franța, Germania, Italia, Spania și Polonia – evidențiază o percepție larg răspândită, însă eronată, conform căreia majoritatea imigranților din aceste țări ar fi prezenți ilegal. Între 44% și 60% dintre respondenți cred că migranții ilegali depășesc numeric pe cei legali, deși datele oficiale arată contrariul, exemplul Franței indicând că doar 21% dintre imigranți au avut vreodată statut ilegal. În Polonia, opiniile sunt mai divizate, reflectând o diversitate a percepțiilor în Europa Centrală. În toate țările, între jumătate și aproape două treimi dintre cetățeni susțin reducerea semnificativă a imigrației, unii chiar promovând o înghețare totală a noilor intrări și plecarea unui număr important de migranți recenți. Rezultatele arată o respingere clară a creșterii migrației, în special în contextul imigrației ilegale considerate dăunătoare de 56%-75% dintre europeni, și o susținere mai scăzută a expulzării migranților legali cu calificări sau studii, cu o atenție specială acordată aprecierii medicilor străini. Sondajul mai indică faptul că, deși europenii înțeleg impactul economic negativ al reducerii migrației legale asupra sistemelor de sănătate și piețelor muncii, susținerea pentru această măsură scade atunci când sunt conștienți de aceste consecințe. În plus, temerile legate de imigrație nu sunt doar economice, ci privesc în profunzime identitatea națională, integrarea socială și valorile culturale, mulți cetățeni considerând că și migranții legali nu împărtășesc pe deplin valorile lor sau nu se integrează suficient de bine. Astfel, sondajul subliniază nevoia unei comunicări corecte a datelor privind migrația, dar și a unei abordări complexe care să țină cont de anxietățile sociale și culturale ale populației europene în fața provocărilor imigrației.

Aproximativ Jumătate din Cetățeni Cred Greșit că Majoritatea Imigranților sunt Ilegali și Cer Deportări Mai Dure

Sondaj YouGov: Percepții eronate și atitudini stricte față de imigrația în Europa

Un sondaj realizat recent în șapte țări europene relevă că aproape jumătate dintre cetățeni cred greșit că majoritatea imigranților din țările lor se află ilegal, iar mulți susțin măsuri drastice pentru reducerea imigrației.

Percepții greșite despre imigrația ilegală în Europa

Studiul realizat de YouGov în Marea Britanie, Danemarca, Franța, Germania, Italia, Spania și Polonia a arătat că între 44% și 60% dintre respondenți consideră că trăiesc în țările lor mai mulți imigranți fără documente legale decât cei aflați cu acte. Totuși, datele oficiale contrazic această convingere: imigrația ilegală este mult mai redusă decât se crede. De exemplu, în Franța, doar 21% dintre imigranții din studiu au trecut la un moment dat printr-o situație fără acte legale.

Interesant este cazul Poloniei – singura țară din Europa Centrală inclusă în sondaj – unde opiniile sunt mai împărțite. Aici, 36% dintre respondenți au percepția că migranții ilegali sunt mai numeroși decât cei legali, 28% cred contrariul, iar 22% consideră că proporțiile sunt apropiate.

Majoritatea europenilor cer restricții și deportări

În toate cele șapte țări studiate, o parte importantă a populației dorește o reducere „semnificativă” a numărului de migranți admiși. Această pondere variază între 49% în Polonia și 60% în Germania. Aproximativ jumătate dintre respondenți sunt chiar pentru o înghețare totală a imigrației noi, însoțită de plecarea unui număr mare de migranți ajunși recent.

Creșterea numărului de imigranți este respinsă clar, cu procente între 64% și 82%. Menținerea nivelului actual este de asemenea percepută negativ, cu excepția Poloniei și Danemarcei, unde opiniile sunt mai echilibrate.

În ceea ce privește deportările, sprijinul este orientat în principal spre imigranții care au încălcat legea, cei care folosesc ajutoare sociale fără drept, solicitanții de azil fără statut legal sau lucrătorii fără vize valide, angajați în ocupații necalificate. Mult mai puțină susținere au expulzările migranților legali, cum ar fi studenții străini, azilanții care respectă regulile sau lucrătorii calificați, în special medicii, care sunt apreciați.

Nuanțe în atitudinea față de migrația legală și efectele economice

Sondajul arată o înțelegere a compromisurilor implicate în reducerea migrației legale – mulți europeni nu sprijină limitarea imigrației dacă aceasta ar afecta negativ sănătatea publică, ocuparea forței de muncă sau atragerea specialiștilor. Totuși, argumentele economice tipice (creșterea contribuabililor sau eficientizarea economiei) și cele legate de responsabilitățile umanitare sunt mai puțin convingătoare pentru respondenți.

În ceea ce privește imigrația ilegală, majoritățile de 56% până la 75% o consideră dăunătoare pentru țările lor. Atitudinile față de migrația legală sunt mai variate: Spania este țara cu cea mai pozitivă percepție, unde 42% o văd benefic, pe când Franța și Germania au un nivel mai ridicat de scepticism, aproape 40% dintre cetățeni socotind chiar impactul legalei ca fiind negativ.

Mai mult, un număr semnificativ de respondenți din Franța, Germania, Italia și Polonia apreciază că nivelul migrației legale este prea mare, iar peste jumătate din cei chestionați în Franța, Italia și Germania consideră că migranții legali nu se integrează suficient și nu împărtășesc aceleași valori.

Concluzii: Percepțiile greșite nu rezolvă temerile legate de imigrație

În ciuda faptului că migrația legală depășește net pe cea ilegală numeric, sondajul atrage atenția că simpla informare corectă nu va elimina temerile privind imigrația. Acestea sunt legate nu doar de aspectele economice, ci și de preocupări profunde legate de identitate, integrare socială și menținerea valorilor naționale.

Pentru comunitatea noastră din Iași, cu o istorie bogată de diversitate culturală și dialog social, aceste rezultate europene pot fi un semnal să analizăm cu mai multă atenție atât percepțiile privind migranții, cât și politicile locale și naționale de integrare și siguranță socială.

Sursa: YouGov, The Guardian, prelucrat pentru paine si circ

Transparență AI: acest conținut poate fi redactat sau structurat cu ajutorul unor instrumente AI și este verificat editorial înainte de publicare. Imaginile generate sau modificate cu AI sunt folosite cu rol ilustrativ.

Stiri nationale si internationaleȘtiri

Articole similare

MAE confirmă originea rusă a dronei care a lovit un bloc în Galați și denunță o escaladare iresponsabilă a Rusiei în spațiul NATO

Ministerul Afacerilor Externe a confirmat faptul că drona care a lovit un bloc din Galați este de proveniență rusească, calificând incidentul drept o escaladare gravă și iresponsabilă din partea Rusiei; România anunță că va răspunde diplomatic acestei încălcări a dreptului internațional, într-un caz fără precedent într-o țară NATO.

Dronă s-a prăbușit și a declanșat un incendiu pe acoperișul unui bloc din Galați, două persoane rănite ușor și intervenție rapidă a pompierilor

O dronă rusească de tip Geran 2 s-a prăbușit vineri dimineață pe un bloc din Galați, explodând la impact și provocând un incendiu la ultimul etaj; două persoane cu escoriații s-au autoevacuat, iar pompierii au intervenit prompt pentru stingerea focului. Armata Română a urmărit drona cu două avioane F-16 și un elicopter Puma Socat, însă a pierdut-o înainte de prăbușire.

SUA și Iran vor extinde armistițiul cu 60 de zile, deși nu au încheiat acord de pace; petrolul Brent coboară la 93 dolari pe baril pe fondul speculațiilor privind redeschiderea Strâmtorii Hormuz în 30 de zile

Negociatorii din Statele Unite și Iran au convenit să prelungească armistițiul pentru încă 60 de zile și să înceapă negocieri oficiale privind programul nuclear iranian, inclusiv gestionarea stocurilor de uraniu, conform celor patru surse citate de Reuters. Această evoluție influențează prețul petrolului Brent, care a scăzut spre 93 dolari pe baril.