Fostul premier Marcel Ciolacu a lansat joi, 22 ianuarie 2026, critici dure la adresa actualului șef al Guvernului, Ilie Bolojan, pe tema modului în care a fost redus deficitul bugetar al României. Disputa are efecte directe și pentru ploieșteni, prin taxe mai mari și măsuri de austeritate resimțite la nivel local.
Context: disputa pe deficitul bugetar din 2025
Ce reclamă Marcel Ciolacu
Marcel Ciolacu, fost premier și lider PSD, susține că reducerea deficitului bugetar anunțată de Ilie Bolojan pentru anul 2025 nu ar fi rezultatul unor reforme reale, ci al unei modificări tehnice în modul de evidențiere a unor cheltuieli în buget.
Potrivit explicațiilor sale, o parte din cheltuielile de investiții realizate inclusiv în prima parte a anului 2025 – perioadă în care el era încă premier – ar fi fost mutate contabil din categoria „împrumuturi prin PNRR” în categoria „granturi”, fiind astfel trecute la venituri. Ciolacu afirmă că această operațiune ar fi însemnat o mutare de circa 0,6% din PIB, efectuată la final de an, ceea ce ar fi îmbunătățit artificial indicatorii deficitului.
Fostul premier acuză că:
- nu ar exista o reducere „reală” a deficitului ca efect al măsurilor de austeritate;
- creșterile de taxe și tăierile de cheltuieli sociale ar fi avut un impact redus în buget, în raport cu sacrificiile cerute populației;
- execuția bugetară ar demonstra că mutarea contabilă a unor sume a cântărit decisiv în rezultatul final.
Ciolacu mai spune că măsurile de austeritate au dus la:
- scăderea activității economice,
- inflație ridicată, în jur de 10%,
- pierderea puterii de cumpărare pentru salarii și pensii, pe care o consideră una dintre cele mai dure din ultimii ani.
Ce spune premierul Ilie Bolojan
De cealaltă parte, premierul Ilie Bolojan se prezintă public drept autorul unei corecții semnificative a deficitului bugetar în 2025. El afirmă că:
- deficitul bugetar ar fi fost redus cu peste 1% din PIB, sub ținta de 8,4% asumată;
- economia ar fi fost stabilizată prin economii la cheltuielile statului și prin creșterea veniturilor bugetare, inclusiv prin majorarea unor taxe;
- investițiile publice ar fi fost menținute la un nivel ridicat, de peste 7% din PIB, cu 137,5 miliarde de lei alocați, în special din fonduri europene și PNRR;
- gradul de contractare a fondurilor europene ar fi crescut, iar proiectele ar fi fost selectate mai atent.
Bolojan recunoaște că aceste politici au generat o contracție economică și dificultăți pentru populație, dar susține că:
- România ar fi recâștigat credibilitatea în fața investitorilor și a piețelor financiare;
- există acum o „bază solidă” pentru o relansare economică în 2026, fără noi creșteri de taxe.
Cum sunt afectați ploieștenii și prahovenii
Chiar dacă disputa pare una tehnică și politică la București, efectele se văd și în Ploiești și în județul Prahova:
- Taxe și impozite mai mari – Majorările de TVA, accize și alte taxe centrale se resimt direct în prețurile de zi cu zi, de la utilități și carburanți până la alimente. În plus, autoritățile locale, inclusiv în Prahova, au explicat în ultimele luni că unele creșteri ale taxelor locale au fost determinate de deciziile Guvernului, nu de hotărâri luate la nivel de primărie.
- Presiune pe mediul de afaceri local – Firmele din Ploiești și din parcurile industriale din jur reclamă costuri mai mari cu taxele și impozitele, ceea ce poate însemna investiții amânate, locuri de muncă mai puține sau salarii crescute mai greu.
- Austeritate în serviciile publice – Reducerile de cheltuieli la nivel național se traduc adesea în bugete mai strânse pentru spitale, școli, infrastructură locală, inclusiv în Prahova. Proiectele depind în bună măsură de banii veniți de la centru și de fondurile europene gestionate de Guvern.
Pentru ploieșteni, miza reală a acestei polemici nu este doar cine are dreptate în plan politic, ci dacă:
- banii strânși prin taxe mai mari se întorc în investiții vizibile în oraș (drumuri, transport public, rețele de utilități);
- deficitul este redus prin reforme durabile sau prin artificii contabile care împing problemele în anii următori.
Planurile Guvernului pentru 2026
Premierul Ilie Bolojan anunță că:
- bugetul pentru 2026 este construit cu o țintă de deficit „puțin peste 6%” din PIB;
- inflația ar trebui să coboare către 4%;
- peste 15 miliarde de euro din fonduri europene, prin PNRR și politica de coeziune, ar urma să fie investite în infrastructură, economie și servicii publice.
De asemenea, în prima parte a lunii februarie 2026, Guvernul intenționează:
- să își asume răspunderea pe un pachet legislativ care ar restrânge cheltuielile statului în administrație;
- să adopte ulterior bugetul pe 2026, cu promisiunea unui „buget al relansării și al investițiilor”.
Aceste decizii vor influența direct și proiectele majore din Prahova – de la reparații de drumuri naționale și județene până la finanțarea infrastructurii din zona industrială Ploiești și modernizarea serviciilor publice.
Ce urmează și de ce contează pentru Ploiești
Disputa dintre Marcel Ciolacu și Ilie Bolojan arată că modul în care este calculat și prezentat deficitul bugetar devine teren de confruntare politică. Pentru cetățenii din Ploiești, însă, întrebările-cheie rămân:
- Se vor vedea în 2026 investiții reale în oraș și județ, nu doar în statistici?
- Vor scădea presiunea fiscală și inflația, astfel încât viața de zi cu zi să devină mai suportabilă?
- Vor exista explicații clare, pe înțelesul tuturor, despre cum sunt folosiți banii strânși prin taxe?
„azi în Ploiești” va urmări modul în care aceste decizii și promisiuni de la nivel central se traduc concret în proiecte și schimbări pentru ploieșteni, de la infrastructură la nivelul de trai.